Comuna Dumbravita - REGULAMENT LOCAL DE URBANISM - PRELIMINAR

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA DUMBRĂVIȚA

 

REGULAMENT  LOCAL  DE  URBANISM - PRELIMINAR

 I. DISPOZIȚII GENERALE

 

 Art. 1.   Rolul Regulamentului Local  de Urbanism (RLU)

(1.1) Regulamentul Local de Urbanism (RLU) este o documentație cu caracter de reglementare care stabilește modul de ocupare si utilizare a terenurilor precum și de amplasare, realizare și utilizare a constructiilor şi a amenjărilor aferente acestora.

(1.2)  RLU este parte integranta a Planului Urbanistic General (PUG) si reprezinta ansamblul de norme tehnice şi juridice care stau la baza eliberării actelor de autoritate în vederea edificării construcțiilor – Certificate de Urbanism (CU), Autorizații de Construire (AC), Autorizații de Demolare (AD) etc.

(1.3) Prezentul RLU detaliază și conferă caracter de normă tuturor prevederilor de reglementare stabilite în cadrul PUG comuna Dumbrăvița.

(1.4)  RLU constituie documentatia scrisă parte componenta a PUG comuna Dumbrăvița care prin Hotararea de aprobare a Consiliului Local (HCL)– ca act de autoritate al comunei devine reglementare obligatorie in amenajarea teritoriului , urbanism și edificarea construcțiilor cu caracter de aplicabilitate pe raza intregului teritoriu administrat de comună.

(1.5)   Prevederile prezentului  RLU nu contravin normelor generale tehnice si juridice stabilite prin Regulamentul General de Urbanism (RGU) aprobat cu Hotărârea Guvernului României nr. 525/1996 cu modificarile și completările ulterioare.

(1.6)  În condițiile în care se solicită modificarea unor reglementări ale PUG aprobat aceasta se va putea face doar prin inițierea unei documentații tehnice de modificare a PUG aprobat.

În consecință, după aprobarea RLU ca parte componentă a PUG Dumbrăvița, orice modificare a prevederior stabilite nu se poate face decât prin promovarea unei alte HCL a comunei Dumbrăvița.

(1.7) Reglementările stabilite prin prezentul RLU se vor corela permanent cu legislația cu caracter general și cu legile organice din domeniul urbanismului și amenajării teritoriului.

(1.8)  RLU urmărește în egală măsură protejarea interesului public și privat al statului , al comunităților locale, cât și a celui privat al cetățeanului , prin corelarea acestora în așa fel incât inițiativele fiecăruia în domeniul edificării să nu cauzeze prejudicii celorlalți.

 

Art. 2 Cadru legal  și  domeniul de aplicare

 

Cadru legal

(2.1)  La baza elaborarii RLU aferent PUG comuna Dumbrăvița sta Legea 350 /2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul cu modificarile si completările ulterioare, republicată; Regulamentul General de Urbanism (RGU) aprobat cu HGR nr. 525/1996; Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții și unele măsuri pentru realizarea  locuințelor, cu modificările și completările ulterioare, republicată; Ordinul MLPAT nr. 21/N/10.04.2000- Ghid privind elaborarea și aprobarea RLU; Codul Civil și alte acte legislative cu aplicabilitate în domeniul construcțiilor.

(2.2)   RLU adaptează normele tehnice și juridice aferente RGU la condițiile specifice locale ale comunei Dumbrăvița și județului Timiș .

(2.3) În cadrul RLU al comunei Dumbrăvița , județul Timiș se preiau toate prevederile din documentații de urbanism și amenajarea teritoriului de rang superior avizate și aprobate conform legii :

PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI NATIONAL (PATN) - toate secțiunile :

PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEȚEAN (PATJ- Timiș)

Totodată întrucât a fost demarată procedura de reactualizare a PATJ Timiș, se preiau toate informațiile suplimentare aferente.

 

Domeniul de aplicare

(2.4) Prevederile prezentului RLU se aplica în proiectarea şi realizarea tuturor construcţiilor şi amenajărilor aferente construcțiilor, amplasate pe orice categorie de teren, atât în intravilan, cat şi în extravilan în limitele unității administrativ teritoriale (UAT) aprobată potrivit legii .

(2.5) Se exceptează de la prevederile aliniatului (1) construcţiile şi amenajările cu caracter militar şi special, care se autorizează şi se executa în condiţiile stabilite de lege.

(2.6) Intravilanul propus, figurat pe planșa cu reglementări urbanistice a PUG al comunei Dumbrăvița , după aprobarea lui va fi marcat în teren , prin borne, potrivit Legii Cadastrului și a Publicității Imobiliare nr. 7 din 1996 și constituie limita teritorială în cadrul căreia se aplică prevederile RLU.

Suprafața UAT Dumbrăvița constând din suprafața din intravilan însumată cu suprafața din extravilan este de 1.898,00 ha (1894,54 ha)

Suprafața teritoriului intravilan existent al comunei Dumbrăvița are  suprafața de  1.606,20 ha

Suprafața teritoriului intravilan propus al comunei Dumbrăvița va avea  suprafața de 1.718,14 ha

(2.7)  Zonificarea funcțională s-a stabilit in funcție de structura populației, categoriile de activități precum și ponderea lor în teritoriu ea fiind evidențiată în planșa cu reglementări.

În cadrul fiecărei zone funcționale propuse s-au stabilit regulile și condițiile de amplasare și de conformare a construcțiilor.

(2.8)  Împărțirea teritoriului în unități teritoriale de referință (U.T.R.) s-a făcut în planșa conținând delimitarea UTR –urilor , care face parte integrantă din prezentul regulament (RLU).

UTR-ul este o reprezentare convențională a unui teritoriu care are o funcțiune predominantă, caracteristici morfologice unitare, omogenitate funcțională fiind conturată prin limite (detalii liniare) fizice existente în teren (străzi, ape, limite de proprietate, canale ș.a.m.d.)

UTR-ul poate consta din o întreagă zonă funcțională, sau mai multe subzone care compun aceeași zonă funcțională, sau din zone funcționale diferite.

UTR-ul reprezintă suportul grafic pentru exprimarea reglementărilor și prescripțiilor din RLU corelate cu propunerile din planșele desenate (reglementări).

Teritoriul administrat de comuna Dumbrăvița a fost împărțit în UTR-uri caracteristice după cum se va detalia la capitolul IV al prezentei documentații.

Limitele UTR-urilor și zonificarea funcțională se regăsesc în planșele desenate care fac parte integrantă din prezentul regulament.

 

 

II.  REGULI DE BAZĂ CU PRIVIRE LA MODUL DE OCUPARE AL TERENURILOR LA NIVELUL U.A.T. DUMBRĂVIȚA

 

II.a Reguli cu privire la păstrarea integrităţii mediului şi protejarea patrimoniului natural şi construit

 

Art. 3   Terenurile  agricole din extravilan sunt evidențiate în planșa cu teritoriul administrat de comuna Dumbrăvița (UAT) și se supun art. 4 din RGU respectiv :

 “autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor pe terenurile agricole din extravilan este permisă pentru funcţiunile şi în condiţiile stabilite de lege.” Astfel utilizarea pentru construcții a terenurilor din extravilanul comunei Dumbrăvița, se poate face doar în baza respectării Legii 50/1991 republicată și a Legii nr.18/1991 a fondului funciar care precizează că amplasarea construcțiilor -altele decât cele destinate marilor echipamente și lucrărilor de îmbunătățiri funciare- pe terenuri arabile de clasa I și II de calitate, pe cele amenajate cu lucrări de îmbunătățiri funciare, vii și livezi  sunt interzise.

Din suprafața totală de 1.898,00 ha a teritoriului UAT Dumbrăvița 380,00 ha sunt terenuri agricole, celelalte terenuri având alte folosințe (intravilan, ape , drumuri etc. )

 

 Art. 4 Terenuri agricole din intravilan sunt construibile și își modifică funcțiunea potrivit planșelor cu reglementări aferente comunei Dumbrăvița și se supun art. 4 din RGU care permite autorizarea pe aceste terenuri pentru toate tipurile de construcții, scoaterea din circuitul agricol (temporară sau definitivă) făcându-se pe baza autorizației de construire.

 

Art. 5 Păduri - Suprafața împădurită din extravilanul comunei Dumbrăvița a fost delimitată în planșa cu incadrarea in teritoriul administrativ și se supune art.5 din RGU

(5.1) Reducerea fondului forestier proprietate publică sau privată este interzisă cu exceptia utilizărilor permise potrivit Legii nr.26/1996 a Codului Silvic, respectiv doar construcţiile necesare întreţinerii pădurilor, exploatărilor silvice şi culturilor forestiere avându-se în vedere dezafectarea unei suprafețe forestiere minimale.

(5.2) Ocuparea definitivă a unor terenuri din fondul forestier se va face numai pe bază de schimb Terenurile preluate echivalente ca suprafață și bonitate trebuie să fie apte pentru a fi împădurite. Prin schimbul  de teren efectuat fiecare teren dobândește situația juridică a celuilalt.

(5.3) Construcțiile de orice fel inclusiv cele destinate sănătății, agrementului și turismului vor fi amplasate numai la liziera pădurilor cu respectarea distanței de minimum 50 m față de acestea , cu respectarea prevederilor legislației în vigoare.

 

 Art. 6 Terenuri cu resurse  ale subsolului  

(6.1) Terenurile cu resurse  ale subsolului sunt construibile doar potrivit prevederilor art. 6 din RGU care precizează ca permisibile doar construcțiile industriale necesare exploatării şi prelucrării resurselor în zone delimitate conform legii, cu avizul organelor de stat specializate.

În cazul identificarii de zone cu resurse în intravilanul localităţii, modul de  exploatare al acestora și constructibilitatea terenurilor va face obiectul unui studiu de impact aprobat conform legii.

Zonele care conţin resurse ale subsolului se identifică de către Agenția Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) și se delimitează potrivit legii printr-o documentație specifică care se comunică în teritoriu prin ordin al președintelui ANRM.

 

 Art. 7 Resurse de apa şi platforme meteorologice

(7.1) Autorizarea executării construcţiilor de orice fel în albiile minore ale cursurilor de apa şi în cuvetele lacurilor se interzice potrivit art. 7 din RGU, cu excepţia lucrărilor de poduri, de căi de comunicație de traversare a acestora precum şi a lucrărilor de gospodărire a apelor, cu respectarea zonelor de protecție stabilite potrivit legii.

O funcțiune care va putea fi acomodată în aceste zone este cea legată de pescuitul sportiv dar doar sub tutela administrației locale și în cadrul unor manifestări organizate.

Se vor asigura totodată măsurile de apărare a viitorelor construcţii impotriva inundatiilor și de prevenire a deteriorării calităţii apelor de suprafaţa şi subterane.

Zonele de protecţie sanitară se delimitează de către autoritatea administraţiei publice a judeţului Timiș, pe baza avizului organelor de specialitate în domeniu, mai sus menționate.

(7.3) Zone de protecție pentru albiile minore ale  pâraielor Beregsău și Behela, suprafața ocupată de consolidările de maluri, precum și lucrările de apărare împotriva inundațiilor s-au stabilit în baza Legii Apelor nr.107/1996 actualizată, anexa 2.

(7.4) Resursele de apă de suprafață sunt puse în evidență în cadrul planșelor de încadrare în teritoriu și de reglementări urbane.

 

Art. 8  Zone cu valoare peisagistica şi zone naturale protejate   

(8.1) În localitatea Dumbrăvița nu există zone naturale protejate dar zone cu valoare peisagistică o poat constitui arealele pâraielor Beregsău și Behela (cu precădere zona lacului). Drept urmare în zona imediat limitrofă – albia majoră de cca 15,00 m de la mal se propune instituirea interdicției de construire pentru clădiri ce adăpostesc orice fel de funcțiune. Sunt permise construcții tehnico-edilitare comunale sub cota terenului natural precum și rețea LEA supraterană de iluminat exterior, amenajarea de plantații, și îngrădirea proprietăților cu garduri transparente, cu socluri minimale de maximum 30 cm. Pentru construcțiile existente în acest areal se acceptă doar lucrări de modernizare tehnico-edilitară și de amenajare mansardă în cadrul suprafeței existente nefiind permise extinderile pe orizontală, respectiv mărirea suprafeței construite.

(8.2) Propunerile de extindere a construcțiilor și amenajărilor în zona pâraielor Beregsău și Behela se realizează cu respectarea art. 8 din RGU, respectiv – se interzice ca prin acestea să se deprecieze valoarea peisajului.

Zona cu valoare peisagistică este pusă in evidență în planșa cu încadrarea în teritoriu precum și în planșele cu reglementări ale localității.

 

Art. 9 Zone construite protejate

(9.1) Autorizarea executării construcţiilor în zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural construit de interes național, se va face cu avizul conform al Ministerului Culturii şi Cultelor (MCC) şi al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) in baza art. 9 din RLU.

În cazul în care construcțiile propuse sunt în zone cu valori de patrimoniu de interes local declarate și delimitate prin hotărâre de consiliu local autorizarea acestora se va face cu avizul conform al Direcției Județene pentru Cultură Timiș (DJC Timiș) și al Consiliului Județean Timiș  (CJ Timiș) - în calitatea lor de organisme descentralizate ale ministerelor .

 (9.2) Autorizarea executării lucrărilor de construcţii, care au ca obiectiv cercetarea, conservarea, restaurarea sau punerea în valoare a monumentelor istorice, se va face cu avizul conform al Ministerului Culturii şi Cultelor sau al Direcției Județene pentru Cultură Timiș în funcție de clasarea monumentului .

 

II. b  Reguli cu privire la siguranța construcțiilor și la apărarea interesului public

 

Art. 10 Expunerea la riscuri naturale

(10.1) În UAT Dumbrăvița riscul  natural posibil ar fi pericolul la inundații în zona pâraielor Beregsău și Behela. În acest sens se interzice autorizarea unui alt gen de construcții în zona inundabilă cu excepția acelora care au drept scop limitarea efectelor acestora.

 

Art.11 Expunerea la riscuri tehnologice

(11.1) În comuna Dumbrăvița nu există unități economice care să expună locuitorii la riscuri de natură tehnologică, dar există zone de servitute și de protecție ale rețelelor de alimentare cu energie electrică, gaze, apă, canalizare,  rețele de telefonie, fibră optică și alte sisteme de infrastructură. Autorizarea executării lucrărilor de construcții altele decât cele de întreținere și /sau de înlocuire a acestora a acestora ,precum și a unor lucrări conexe este interzisă.

(11.2) În situația în care în zonele propuse de dezvoltare de unități economice, de depozitare sau agroindustriale, sunt suspiciuni că acestea pot prezenta pericol de incendii, explozii, radiații, sau de poluare a apei, solului și aerului, autorizarea executării construcțiilor se va face doar pe baza unui studiu de impact avizat de autoritatea competentă în protecția mediului.

(11.3) Zonele de protecție ale rețelelor tehnico edilitare sus amintite sunt precizate în funcție de gabaritul sau tipul acestora prin acte normative, de regulă ordine ale ministerelor de resort.

 

Art. 12 Asigurarea echipării tehnico edilitare

12.1 Autorizarea executării construcțiilor atât în intravilan cât și în propunerea de extindere a intravilanului se va face doar în condițiile în care se demonstrază posibilitatea racordării la utilități a noilor obiective în principal alimentare cu energie electrică, apă potabilă, canalizare ape uzate; alimentarea cu căldură rezolvându-se în sistem individual cu centrale proprii.

 

Art. 13 Asigurarea compatibilitățiilor

13.1 Autorizarea executării construcțiilor de orice fel în zonele construibile se va face doar cu condiția asigurării compatibilității destinației noii construcții cu funcțiunea dominantă tradițională a zonei sau stabilită prin documentația de urbanism PUG Dumbrăvița, sau de tip PUZ .

13.2 Condiţiile de amplasare a construcţiilor în funcţie de destinaţia acestora în cadrul localităţii sunt prevăzute în anexa nr. 1 la RGU.

 

Art.14 Procentul de ocupare a terenului

(14.1) Procentul de ocupare a terenului (POT) reprezintă raportul dintre suprafața construită a clădirii și suprafața terenului (parcelei). Suprafața construită așa cum este definită în RGU nu cuprinde terasele descoperite ale parterului ce definesc planul fațadei, a platformelor, scărilor de acces. În schimb proiecția la sol a balcoanelor a căror cotă de nivel este sub 3,00 m de la nivelul cotei terenului natural, și a logiilor etajelor se include în suprafața  construită.

Autorizarea executării construcţiilor se face cu condiţia ca procentul de ocupare a terenului sa nu depăşească limita maximă stabilită conform anexei nr. 2 la RGU Reglementări și Indicatori Urbanistici pentru dezvoltarea zonelor cu potențial de edificare urbană din județul Timiș. 

 

 Art.15 Lucrări de utilitate publică

 (15.1) Autorizarea executării altor construcţii pe terenuri care au fost rezervate în planuri de amenajare a teritoriului, pentru realizarea de lucrări de utilitate publica, este interzisă.

 (15.2) Autorizarea executării lucrărilor de utilitate publica se face pe baza documentaţiei de urbanism PUG Dumbrăvița sau a unei documentații superioare de amenajare a teritoriului (PAT- Timiș), aprobate conform legii cu respectarea art. 16 din RGU. Se va avea în vedere ca propunerile pentru utilitate publică să fie făcute pe teren domeniul public al UAT Dumbrăvița evitându-se amplasarea dotărilor publice pe teren domeniu privat al persoanelor fizice și juridice fără încunoștiințarea prealabilă a acestora.

(15.3) Lucrările de utilitate publică sunt evidențiate în planșa cu obiective de utilitate publică aferentă PUG. Sunt indicate zonele în care urmează să se amplaseze obiectivele propuse, precum și terenurile ce vor fi ocupate de obiective și asupra cărora se instituie servituți de utilitate publică, cu suprafețele necesare, care ulterior aprobării PUG și RLU se vor detalia prin documentații de rang inferior de tip: planuri urbanistice zonale (PUZ) , planuri urbanistice de detaliu (PUD) sau diverse studii de specialitate.

 

 

III.CONDIȚII DE AMPLASARE ȘI CONFORMARE A CONSTRUCȚIILOR

 

III.a Reguli de amplasare și retrageri minime obligatorii

   

Art.16 Orientarea față de punctele cardinale

(16.1) Autorizarea executării construcţiilor se face cu respectarea condiţiilor şi a recomandărilor de orientare fata de punctele cardinale, conform anexei nr. 3 la RGU.

(16.2)  Recomandările generale privind orientarea față de punctele cardinale sunt următoarele:

• Spații pentru lectură, săli expunere, săli de desen, birouri vor avea orientarea nord, nord-est, nord-vest. Acolo unde amplasamentul nu permite o astfel de orientare, rezolvările de fațadă vor evita însorirea;
• Spații pentru cazare, dormitoare, camere de zi indiferent de funcțiune (locuire în sistem colectiv sau individual, pensiuni, hoteluri, creșe , grădinițe) vor avea orientarea sud- est, sud -vest, est, vest, sud;
• Spațiile tehnice și anexe (băi, bucătării, cămări, spații depozitare, spălătorii, casa scărilor, lifturi, centrală căldură, ventilație etc.)  indiferent de funcțiune (rezidențială, turism, sănătate, învățământ) vor avea orientarea optimă, nord, nord - est, nord- vest.
• Spații de învățământ, săli de clasă,  vor avea orientarea sud, sud-est, sud-vest;
• Spații de învățământ, biblioteci, birouri, ateliere, laboratoare vor avea orientarea nord, nord-est, nord –vest;
• Terenurile de sport se vor orienta cu latura lungă spre nord-sud.
• Spații pentru ocrotirea sănătății – saloanele, cabinetele și rezervele vor avea orientarea sud, sud-est,sud –vest;
• Spații pentru ocrotirea sănătății – laboratoarele și serviciile tehnice medicale vor avea orientarea nord, nord- vest, nord est;

 

Art.17 Amplasarea față de drumuri publice

(17.1) În zona drumului public  care constă din ampriza, fâșiile de siguranță, fâșiile de protecție autoritățile administraţiei publice competente pot autoriza pe baza acordului prealabil și a autorizației de amplasare emise de administratorul drumului următoarele: construcţii şi instalaţii aferente drumurilor publice, accese, parcaje, garaje, panouri publicitare, accese, instalații, precum și rețele tehnico edilitare, sisteme de transport gaze, țiței sau produse petroliere, electrice, telecomunicații etc.

Se interzice realizarea de culturi agricole sau forestiere în cadrul  zonei de siguranță a drumului public.

(17.2)  Ampriza drumului reprezintă suprafața de teren ocupată de partea carosabilă, trotuare, piste biciclete, acostamente, șanțuri, rigole, taluzuri, ziduri de sprijin, și alte lucrări de artă.

(17.3) Zonele de protecție sunt suprafețele de teren situate de o parte și de alta a zonelor de siguranță , necesare protecției și dezvoltării viitoare a drumului. Aceste zone sunt în proprietatea persoanelor fizice și juridice, care au obligatia ca prin activitățile lor să nu aducă prejudicii drumului sau siguranței traficului rutier.

 (17.4) Construcțiile de orice fel indiferent de funcțiune se vor amplasa in afara localității componente comunei Dumbrăvița, respectiv în intravilanul extins al acestora cu respectarea zonei de protecție a drumurilor în funcție de clasificarea acestora. 

Limitele zonelor de protecție ale drumurilor în afara localității sunt stabilite în funcție de categoria drumului prin Ordin al Guvernului nr. 43/1997 - republicată, astfel:           

• 50,00 m de la marginea îmbrăcăminții asfaltice pentru centuri ocolitoare,drumuri naționale de interes european, drumuri expres, autostrăzi;
• 22,00 m de la marginea îmbrăcăminții asfaltice la drumurile naționale;
• 08,00 m de la marginea îmbrăcăminții asfaltice la drumurile județene, dată fiind particularitatea prospectului drumului județean, DJ 691;

 (17.5) Pentru dezvoltarea capacității de trafic pe drumurile publice în traversarea localității distanța minimă din axul drumului și garduri sau orice fel de construcții situate de o parte și de alta a drumurilor va fi de :

• 08,00 m de la marginea suprafeței asfaltice;

 (17.5) Pentru asigurării calităţii spaţiului public, precum şi pentru creşterea protecției reţelelor edilitare situate în  zona drumurilor publice cu precădere a celor din intravilanul propus al localităţii în prezenta documentație PUG comuna Dumbrăvița, lucrările de construcţii pentru realizarea/extinderea reţelelor edilitare inclusiv pentru traversarea de către acestea a drumurilor publice, se execută sub cota terenului natural.

 (17.6)  În zonele de protecție se interzice executarea de construcții care generează trafic suplimentar, împrejmuiri, sau plantații care cauzează reducerea vizibilității în trafic. Prin clădiri generatoare de trafic suplimentar se înțeleg cele care din punct de vedere funcțional atrag trafic de autoturisme și autovehicule (unități productive, târguri, showroom - uri, untăți de depozitare, platforme logistice etc)

Clasificarea străzilor existente și propuse în intravilanul propus al localităților comunei Dumbrăvița sunt prezentate în tabelul centralizator al PUG precum și în planșele cu reglementări urbanistice.

 

Art.18 Amplasarea față de cai navigabile existente şi cursuri de apa potenţial navigabile

(18.1) Nu este cazul

 

Art.19   Amplasarea față de căi ferate

(19.1)  Prin zona de protecţie a infrastructurii feroviare potrivit HG 525/1996 se înţelege fâșia de teren cu lăţimea de 100 m măsurată de la limita zonei cadastrale stabilită de Căile Ferate Române (C.F.R.), situata de o parte şi de alta a caii ferate.

(19.2) În zona de protecţie a infrastructurii feroviare se pot amplasa, cu avizul Ministerului  Transporturilor :

• construcţii şi instalaţii aferente exploatării şi întreţinerii liniilor de cale ferată;
• construcţii şi instalaţii pentru exploatarea materialului rulant şi a mijloacelor de restabilire a circulaţiei;
• instalaţii fixe pentru tracţiune electrica;
• instalaţii de semnalizare, centralizare, bloc de linie automat, telecomunicaţii, transmisiuni de date şi construcţiile aferente acestora.

 (19.3) Lucrările de investiţii ale agenţilor economici şi ale statului prin instituţiile publice, care se amplasează în zona de protecţie a infrastructurii feroviare, se vor autoriza numai cu avizul Companiei Naţionale de Cai Ferate "C.F.R." şi anume :

• căi ferate industriale;
• lucrări hidrotehnice;
• traversarea căii ferate de către drumuri prin pasaje denivelate;
• subtraversarea liniilor de cale ferată de reţele de telecomunicaţii, energie electrica, conducte sub presiune de apă, gaze, produse petroliere, termotehnologice şi canale libere.

  (19.4) În zona de protecţie a infrastructurii transporturilor feroviare se interzice amplasarea oricăror construcţii sau înfiinţarea de plantaţii care împiedica vizibilitatea liniei şi a semnalelor feroviare.

 Zona de protecție a infrastructurii feroviare se încadrează în prevederile art. 20 din RGU iar delimitarea cadastrală este de competența Companiei Naționale a Căilor Ferate Române (CNCFR) din cadrul Ministerului Transporturilor.

În zona de protecție a infrastructurii feroviare se pot amplasa cu avizul conform al ministerului de resort prin Regionala CFR, și în intravilan și al MDRL,  doar construcții și instalații pentru exploatarea și întreținerea liniilor CFR, a materialului rulant, de tracțiune electrică, de semnalizare, centralizare, telecomunicații, bloc de linie automat și construcțiile aferente acestora.

 

Art. 20 Amplasarea construcțiilor față de aliniament

(20.1) Aliniamentul se definește ca limită între domeniul public al UAT și domeniul privat al persoanelor fizice sau juridice.

(20.2) Clădirile vor fi amplasate la limita aliniamentului sau retrase față de acesta, conform prevederilor RGU art. 23 astfel:

• în cazul zonelor construite compact, construcţiile se vor amplasa obligatoriu la aliniamentul clădirilor existente;
• retragerea unei construcţii fata de aliniament se permite doar în condițiile în care noua construcție se aliniază cel puțin cu una din construcțiile existente pe parcelele învecinate;

(20.3) În ambele situaţii, autorizaţia de construire se emite numai dacă înălţimea clădirii nu depăşeşte distanța masurată, pe orizontală, din orice punct al clădirii față de cel mai apropiat punct al aliniamentului opus.

 

Art. 21 Amplasarea în interiorul parcelei

(21.1) Se vor respecta distanțele minime obligatorii față de limitele laterale conform Codului  Civil pentru clădiri cu sau fără subsol sau demisol cu maximum 3 niveluri peste cota +/_ 0.00

(21.2) Distanța față de limita posterioară a parcelei va respecta precizările din Ordinul Ministerului Sănătății (OMS) nr. 36/1997 privind normele de igienă legate de distanțele între clădiri.

(21.3) Distanțele între clădiri mai mari  de 3 niveluri deasupra cotei +/_ 0.00 se supun reglementărilor  OMS nr. 36/1997 privind distanțele între clădiri precum și condițiile minime de însorire.

(21.4) Distanțele minime între construcții necesare rezolvării acceselor necesare intervențiilor în caz de incendiu se stabilesc pe baza gabaritelor autovehicolelor de pompieri în baza  avizului Inspectoratului teritorial pentru Situații de Urgență (ISU Timiș). 

(21.5 ) Terasele și balcoanele sunt construcții care pot fi descoperite la nivelul parterului sau acoperite, sistemul de acoperire sprijinându-se pe stâlpi perimetrali. Terasele și balcoanele intră în calculul suprafeței construite la sol. Terasele și balcoanele acoperite și/sau neacoperite din cadrul nivelelor superioare, sau cele de deasupra clădirilor intră deasemenea în calculul suprafeței construite desfășurate.

Terasele și balcoanele se pot construi doar în cadrul parcelei aflate în proprietate, fiind interzisă amplasarea acestora sau a proiecției acestora în afara frontului stradal.

(21.6) Scările exterioare se supun acelorași reguli.

 

III.b Reguli cu privire la circulații și asigurarea acceselor obligatorii

 

Art. 22 Accese carosabile

(22.1) Asigurarea acceselor carosabile pentru toate categoriile de construcții la rețeaua de circulație și transport  reprezintă o condiție majoră de configurare și amplasare a construcțiilor.

(22.2) Autorizarea executării construcţiilor se permite numai dacă există posibilităţi de acces la drumurile publice. Rezolvarea acceselor la drumurile publice trebuie sa permită intervenţia mijloacelor de stingere a incendiilor. Numărul şi configuraţia acceselor se determina conform anexei nr. 4 la RGU.

(22.3) Un teren pentru a fi construibil trebuie să fie accesibil dintr-un drum public sau privat, având caracteristicile necesare, pentru a satisface exigențele de securitate, apărare contra incendiilor și protecție civilă.

(22.4) Orice acces la drumurile publice se va face conform avizului şi autorizaţiei speciale de construire, eliberate de administratorul acestora. Cererile pentru obținerea avizului și autorizației speciale trebuie să fie însoțite de documentații privind natura lucrărilor, semnalizarea rutieră de avertizare, rutele de ocolire în cazul blocării totale a arterei rutiere, termenul de execuție a lucrării, termenul de refacere a îmbrăcăminții rutiere.

(22.5) La dimensionarea străzilor noi se va tine cont de legislația în vigoare privind profilul stradal în funcție de categoria străzii precum și de reglementările privind indicatorii urbanistici aprobați, respectiv prospect stradal minim în zonele de dezvoltare rezidențială cu funcțiuni și servicii publice va fi de  12,00 m. Străzi cu lățimea de 10,50 m se acceptă doar în situația când deservesc un singur rând de parcele și vor fi prevăzute cu sens unic. Aceste străzi se vor proiecta de regulă de-a lungul canalelor, zonelor verzi, în dreptul scuarurilor nou create.

Extinderile  intravilanului existent în toate localitățile pe teren extravilan se va face prin preluarea pe suprafețele de teren extinse a căilor majore de circulație din intravilan la același prospect, în continuarea traseelor existente.

(22.6) Toate drumurile din localități sunt publice, cu excepția drumurilor de incintă ale agenților economici.

(22.7)  Drumurile ce se termină în fundătură în lungime maximă de 100 m, se vor amenaja  astfel încât să permită întoarcerea autovehicolelor ce deservesc zona, inclusiv a autospecialelor de intervenție pentru stingerea incendiilor.

(22.8)  Asigurarea accesului autospecialelor de intervenție pentru stingerea incendiilor este obligatorie la curțile interioare închise pe toate laturile de clădiri, dacă au aria mai mare de  600 mp, și diferența de nivel față de drumul public, mai mică de 0,5 m. Gabaritele minime de trecere a autospecialelor de intervenție sunt de 3,80 m lățime și 4,20 m înălțime.

(22.9) Când există condiții prin proiect, se vor prevedea piste pentru biciclete. Se poate permite accesul bicicletelor și pe pietonale sau pe aleile parcurilor.

(22.10) La proiectarea lucrărilor de drumuri se va acorda atenție problemelor de mediu, privind poluarea fonică și chimică, prin efectuarea studiilor de impact necesare. În acest sens se vor lua măsurile necesare creării în zonele periferice a spațiilor de parcare, în combinație cu zonele verzi, adoptarea unor soluții de îmbrăcăminți elastice, etc.

(22.11) În situația executării unor lucrări de refacere a îmbrăcăminților la partea carosabilă, cât și la trotuar sau pistă de bicicletă, este interzisă folosirea  altor materiale  decât cele folosite inițial.

(22.12) În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în spațiile publice a persoanelor handicapate sau cu dificultăți de deplasare.

(22.13) Prospectele căilor majore  de circulație care vor relaționa teritoriul studiat în cadrul PUG se vor evidenția distinct prin sigle pe planșa cu teritoriul U.A.T. cât și pe planșele cu reglementări.

(22.14) Lucrările rutiere vor fi însoțite și de lucrări de plantare. Plantațiile rutiere de aliniament permit integrarea căii rutiere în peisaj pe care îl parcurge, diminuând poluarea sonoră și noxele. Plantațiile rutiere de aliniament se execută pe bază de documentație tehnică de specialitate peisagistică, cu detalieri dendrologice și biologice.

 

Art. 23 Accese pietonale

(23.1) Asigurarea acceselor pietonale pentru toate categoriile de construcții și amenajări de orice fel, trebuie să asigure relaționarea cu celelalte categorii de accese: carosabile, piste biciclete, alei semicarosabile, parcaje etc.

(23.2) Proiectele pentru autorizarea lucrărilor de construcţii vor asigura rezolvarea de accese pietonale, în funcție de importanța şi destinaţia construcţiei.

(23.3) Accesele pietonale vor rezolva și circulaţia persoanelor cu handicap care folosesc mijloace specifice de deplasare (rampe, lifturi, elevatoare etc). În zona intersecțiilor stradale trotuarele vor fi amenajate să permită circulația persoanelor handicapate.

(23.4) În zonele centrale ale localității destinate în principal dotărilor și serviciilor publice sau în cele ale ansamblurilor urbane nou create, atunci când comunitatea locală va dori, se pot amenaja zone sau spații pietonale, unde circulația rutieră va putea fi restricționată prin interdicții de oprire și staționare. Centrele de interes pentru ansamblurile urbane - dedicate în principal funcțiunilor publice precum și dotărilor și serviciilor propuse - prin PUG Dumbrăvița,  se vor rezolva cu precădere în cadrul unor spații libere – de tip forum,  piață publică sau piață comercială.  

 

III.c Reguli cu privire la echiparea tehnico - edilitară

 

Art. 24    Racordarea la reţelele publice de echipare edilitară existente

(24.1) Prevederile RGU privind obligativitatea asigurării echipării tehnico-edilitare a noilor construcții au drept obiectiv creșterea confortului urban in localitate.

(24.2) Autorizarea executării construcţiilor se permite potrivit art. 27 al RGU doar dacă există posibilitatea racordării de noi consumatori la reţelele existente de apă, canalizare şi de energie electrică.

(24.3) În situația în care nu există sisteme centralizate de echipare, sau sunt în curs de realizare, construcțiile se pot autoriza pe baza:

• unor soluții de echipare în sistem individual sau grupat pentru mai multe construcții, care sa respecte normele sanitare şi de protecţie a mediului; După realizarea reţelei centralizate publice beneficiarul poate opta să racordeze construcţia la aceasta, potrivit regulilor impuse de consiliul local, în condițiile în care acest lucru reprezintă un avantaj.
• prelungirii rețelei publice existente sau în curs de realizare ,dacă aceasta are capacitatea necesară de a primii noi consumatori;  măririi capacității reţelelor publice existente, sau construirii de noi reţele.

(24.4) Lucrările de echipare a clădirilor (apă, canal, alimentare cu energie electrică, termică, gaze, telecomunicații- telefonie, cablu tv) se vor proiecta și executa  potrivit legislației în vigoare doar îngropat, interzicându-se traseele aparente, iar punctele de racord vor fi concepute astfel încât să nu aducă prejudicii aspectului arhitectural al clădirilor și zonelor învecinate.

(24.5) Firidele de branșament vor fi înzidite, evitându-se amplasarea lor pe fațadele principale ale clădirilor și fără a aduce prejudicii aspectului arhitectural al construcțiilor și împrejmuirilor.

(24.6)  Branșarea construcțiilor la rețeaua de alimentare cu apă și la cea de ape uzate este obligatorie, dacă acestea există. În caz contrar , se va realiza un foraj propriu, și o fosă septică vidanjabilă, cu avizul instituțiilor de stat responsabile : Apele Române, Direcția de Sănătate Publică, Agenția pentru Protecția Mediului.  Deasemenea, problema echipării cu apă și a evacuării apelor uzate, se poate rezolva și în comun, mai multe clădiri utilizând în comun același foraj și același tanc septic. Fosa septică și tancul septic pot fi realizate doar cu condiția asigurării unui acces carosabil până la acestea.

(24.7) Captările de apă din straturile de apă subterană, se vor face la  adâncimea minimă de

60 m.

 

 Art. 25 Realizarea de reţele edilitare

(25.1) Extinderile de reţele sau maririle de capacitate a reţelelor tehnico - edilitare publice se realizează de către investitor sau beneficiar, parţial sau în întregime, după caz, în condiţiile contractelor încheiate cu comuna.

(25.2) Lucrările de racordare şi de bransare la reţeaua edilitară publica se suporta în întregime de investitor sau de beneficiar.

(25.3)  În vederea nealterarii spaţiului urban din intravilanul propus al localităţilor, montarea pe domeniul public a echipamentelor tehnice care fac parte din sistemele de alimentare cu apă, energie electrică, termoficare, telecomunicaţii, transport în comun, semnalizare rutieră ş.a.m.d se execută subteran.

(25.4) Montarea echipamentelor tehnice în incinte sau în nişele construcţiilor se va face cu acordul prealabil al proprietarilor incintelor/construcţiilor .

(25.5) Reţelelor edilitare nu se vor amplasa pe stâlpi de iluminat public şi de distribuţie a curentului electric, pe plantaţii de aliniament, pe elemente de faţadă ale imobilelor etc.

(25.6) Lucrările de construcţii pentru realizarea/extinderea reţelelor edilitare se execută, de regulă, anterior sau concomitent cu lucrările de realizare/extindere/modernizare/reabilitare a reţelei stradale, în conformitate cu programele anuale/multianuale ale autorităţilor administraţiei publice locale, aprobate în condiţiile legii.

(25.7)  Reţele tehnico – edilitare sunt în proprietatea publică a comunei sau a statului român, reprezentat de instituțiile sale cu atribuții în domeniu.

Reţelele de apa, de canalizare, și alte utilităţi aflate în serviciul public sunt proprietate publică a comunei.   

Reţelele de alimentare cu gaze, energie electrica,  de telecomunicaţii și altele sunt de regulă proprietatea publică a statului .

Lucrările prevăzute la alin. (25.1) şi (25.2), indiferent de modul de finanţare, intră în proprietate publică .

 

III.d Reguli cu privire la forma și dimensiunile terenurilor pentru construcții    

 

Art. 25 Parcelarea

(25.1) În funcție de terenul disponibil și de configurația țesutului urban specific localității sau zonei unde va avea loc parcelarea, precum și în funcție de solicitarea investitorului (proprietarului) se va stabili dimensiunea, forma și suprafața  loturilor.

Parcelarea potrivit prevederilor art. 30 din HGR 525/1996, este operaţiunea de divizare a unei suprafeţe de teren în minimum 4 loturi alăturate. Pentru un număr mai mare de 12 loturi se poate autoriza executarea construcţiilor doar cu condiţia adoptării de soluţii de echipare colectivă care să respecte normele de igiena şi de protecţie a mediului.

(25.2) Autorizarea executării construcțiilor, în baza art. 30 din HGR 525/1996, în baza unor PUZ aprobate este permisă numai dacă pentru fiecare lot în parte se respectă următoarele condiţii:

• front la stradă de minimum 12 m pentru clădiri izolate sau cuplate;
• front la stradă de 8 m pentru clădiri înșiruite, în cazul în care minim 4 parcele (în funcție de adâncimea parcelelor) adoptă această tipologie de locuire ;
• suprafaţa minimă a parcelei de 250 mp pentru clădiri înșiruite și, respectiv, de minimum 600 mp pentru clădiri amplasate izolat sau cuplat;
• adâncime mai mare sau cel puţin egală cu lăţimea parcelei.

(25.3)  Parcela minimă va fi de 250,00 mp în cadrul zonelor cu clădiri înșiruite.

(25.4) Sunt considerate loturi construibile doar acelea care se încadrează în prevederile aliniatului (25.2). Loturile existente pe parcelări efectuate înaintea apariției HGR 525/1996 nu se supun prevederilor art. 25.2 din prezentul regulament.

(25.5) Parcelarea terenurilor se admite doar în situația în care se respectă dimensiunile minime din prezentul PUG și RLU,  precum și din RGU și se asigură accesul la acestea   dintr-un drum public sau privat precum și dintr-o piață publică.

(25.6) În funcție de posibilitățile financiare ale proprietarilor de teren în curs de parcelare, se poate opta pentru una din variantele :

• concesionarea terenului unui promotor pe durata executării lucrărilor de echipare și a realizării clădirilor, apoi vânzarea terenului și a clădirilor, sau vânzarea doar a clădirilor și concesionarea terenurilor cu perceperea unei redevențe anuale;
• concesionarea terenului unui promotor pe durata executării lucrărilor de echipare și licitarea ulterioară a parcelelor echipate pentru construire, vânzare;
• vânzarea de teren promotorului în vederea executării lucrărilor de echipare și construirea clădirilor, sau după realizarea lucrărilor de echipare, preluarea prin cumpărare de către un nou promotor  a terenului echipat și construirea clădirilor după care urmează, vânzarea atât a terenului cât și a clădirilor;
• comuna poate fi promotor pentru toate lucrările;
• punerea la dispoziție (donarea) unui procent de teren unui promotor și păstrarea unui alt procent de teren în proprietate ce va fi echipat prin grija acestuia (promotorului)

(25.7) În situațiile enunțate în articolul (25.6), proprietarii terenurilor supus parcelării vor ceda fără despăgubire și sarcini de orice natură, suprafețele necesare deschiderii de străzi, piețe, fundături, alei carosabile, semicarosabile, fundături.

(25.8) Orice dezvoltator de zonă rezidențială cu funcțiuni complementare, dotări și servicii publice, va aloca procentul minim din totalul suprafeței studiate de 5% pentru dotări și servicii publice și 5% pentru spații verzi.

(25.9) O parcelă poate fi subdivizată în două sau mai multe parcele doar dacă parcelele nou înființate respectă condițiile de suprafață minimală menționate mai sus, iar parcela  rămasă după divizare se încadrează în prescripțiile specifice UTR-ului  privind respectarea POT, CUT și limitele separative.

(25.10) În cazul în care se aprobă o documentație tip PUD sau PUZ prin hotărâre de consiliu local, proprietarul este obligat să respecte și să asigure executarea  lucrărilor prevăzute. Pentru începerea oricăror lucrări este necesară obținerea autorizației de construire în baza documentației. Este de dorit ca și construirea  clădirilor  să inceapă doar după executarea lucrărilor de echipare  tehnico- edilitară.

 

III.f Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, garaje, spații verzi și împrejmuiri

 

Art. 26 Parcaje, garaje

(26.1) Parcajele și garajele sunt spații amenajate la sol sau în construcții pentru staționarea, respectiv pentru adăpostirea autovehiculelor pe diferite perioade de timp. Se propune ca fiecare locuință să aibă asigurate două locuri de parcare, dintre care unul să fie în regim de parcare uscată, pe domeniul privat. Locuințele de tip duplex sau cele în regim colectiv vor trebui să fie prevăzute cu câte două locuri de parcare per apartament.

(26.2) Autorizarea executării construcţiilor care, prin destinaţie, necesită spaţii de garare și /sau parcare se va face în baza art. 33 al RGU numai dacă există posibilitatea realizării acestora pe terenul pe care se execută construcția în afară domeniului public al UAT.

(26.3) Prin excepţie de la prevederile alin.(26.1), se poate utiliza domeniul public al UAT (altul decât terenul aferent plantației verzi de aliniament adiacente străzilor existente sau propuse) sau domeniului privat al UAT doar în baza unei de HCL a comunei Dumbrăvița .

În această situație, prin HCL terenul se va concesiona contra cost solicitantului pe o perioadă ce se va stabili de comun acord. Terenul domeniu public, situat în proximitatea parcelei aflată in proprietatea investitorului/solicitantului, care se va aloca parcajelor și/ sau garajelor  necesare noii investiții nu va depăși 70 % din totalul suprafeței acestuia, restul urmând să fie agrementat cu gazon și plantații ornamentale.

(26.4) Suprafeţele parcajelor se determină în funcţie de destinaţia şi de capacitatea construcţiei, cu respectarea anexei nr. 5 la RGU.

(26.5)   Sunt permise :

• parcări şi garaje pentru autoturisme în zonele de dezvoltare rezidenţiale precum şi în zonele cu destinaţie de turism şi agrement , potrivit normelor în vigoare.
• parcări  şi  garaje  pentru  autoturisme,  camioane  şi autobuze precum şi a remorcilor acestora în zonele industriale și de depozitare, de gospodărie comunală etc.
• amenajarea de parcări în spațiile verzi de aliniament doar in zonele centrale (centrele civice) ale localitaților prin diminuarea cu cel mult 30% a acestora. Parcajele ce se vor organiza doar de-a lungul străzilor, și nu până la trotuar, se vor executa obligatoriu pe pat de balast. Se recomandă soluția cu dale inierbate.

(26.6)   Sunt interzise :

• parcări şi garaje pentru autoutilitare, camioane şi autobuze precum şi pentru remorcile acestora în zonele rezidenţiale, zonele centrale dedicate instituțiilor și serviciilor.
• parcări şi garaje pentru autovehicule cu greutate proprie de peste 3,5 t precum şi pentru remorcile acestora, în localităţi  şi în cartierele exclusiv rezidenţiale.
• staționarea și parcarea pe trotuare, piste de biciclete, sau spațiile verzi de aliniament.
• alterarea domeniului public al comunei, la nivelul trotuarelor , spațiilor verzi de aliniament , piețelor pubice ș.a.m.d. prin crearea de denivelări în scopul executării rampelor de acces la parcaje și garaje .
  1. Intrările și ieșirile la parcaje și garaje vor fi astfel organizate încât să asigure o circulație fluentă și să nu perturbe traficul pe străzile riverane. Atunci când este posibil, accesele și ieșirile se vor rezolva distinct (nu in același loc), și de preferință se vor asigura din străzile laterale.

(26.8) Plantațiile în zonele de parcare sunt obligatorii și se execută de la bordura exterioară ce încadrează parcarea. Plantațiile constau în gazon, plante perene și anuale, arbuști.

(26.9) În zonele de intrare și ieșire din parcare se plantează de regulă arbori cu coroana rotundă, la o distanță de min. 2,00 m față de marginea îmbrăcăminții asfaltice a drumului public, pentru a nu împiedeca circulația.

 

Art. 27  Spaţii verzi şi plantate

(27.1) Spațiile verzi propuse prin PUG Dumbrăvița, publice sau aflate în proprietea privată a persoanelor fizice și juridice după aprobarea documentației prin HCL Dumbrăvița nu mai pot face obiectul unei ulterioare schimbări de destinație, reduceri de suprafață ori strămutări (prin schimb de teren), potrivit Ordonanței de Urgență a Guvernului României nr.114/2007 (OUG) pentru modificarea și completarea OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului.

Zonele verzi propuse prin PUG Dumbrăvița în suprafață  totală de  (………….) respectiv în procent de         % au respectat prevederea legală din OUG mai sus menționată, potrivit căreia autoritățile administrației publice locale au obligația să asigure din terenul intravilan o suprafață de minimum 26 mp/locuitor, până la data de 31.12. 2012.

(27.2) Autorizaţia de construire va conţine obligaţia menţinerii sau creării de spaţii verzi şi plantate în cadrul parcelelor, în funcţie de destinaţia şi de capacitatea construcţiilor ce se edifică, cu respectarea prevederilor anexei nr. 6 la RGU.

(27.3) Documentațiile tehnice pentru autorizarea construcțiilor vor prezenta un plan de situație în care se prezintă situația existentă a plantațiilor pe teren, propunerile de desființare a unor plantații, precum și propunerile de noi plantații.

(27.4) Autorizația de construire pentru orice proiect de edificare indiferent de funcțiune , se va emite doar în condițiile în care se alocă minimum 30% din suprafața terenului spațiilor verzi, și se plantează  la fiecare 100 mp de spațiu liber, câte un arbore.

(27.5) În cazul dezvoltării de zone rezidențiale cu funcțiuni complementare, dotări și servicii publice, se va aloca din total teritoriul studiat cel puțin 5% zonelor verzi publice (nu în cadrul parcelei).

(27.6) În cazul dezvoltării unor zone industiriale și de depozitare se va aloca din total teritoriul luat în calcul un procent de cel puțin 20% zonelor verzi.

(27.7) În cazul în care se aprobă prin HCL Dumbrăvița amplasarea pe domeniul public al comunei, pe spațiile verzi de aliniament, între carosabil și trotuar de terase pentru alimentație publică cu caracter sezonier, se vor adopta soluții ecologice de tip podină din lemn, care să permită circulația liberă a aerului și apei în zona înierbată. În acest sens, în aceste zone se interzic platformele betonate și tăierea arborilor existenți.

 

 Art. 28 Împrejmuiri

(28.1) În condiţiile prezentului RLU întocmit cu respectarea art. 35 din RGU se permite autorizarea următoarelor categorii de împrejmuiri astfel:

La limitele posterioară și laterale ale parcelelor sau pentru separarea unor servicii funcționale:

• împrejmuiri opace sau semiopace, în scopul delimitării parcelelor protecţiei impotriva intruziunilor, asigurării protecţiei vizuale;
• împrejmuiri decorative, transparente sau translucide din lemn sau metal, cu soclu, sau gard viu, în scopul protecţiei impotriva intruziunilor, delimitării parcelelor, integrării clădirilor în caracterul zonelor. Se recomandă împrejmuiri vegetale sau împrejmuiri transparente îmbrăcate în vegetație.
• se interzice realizarea împrejmuirilor din elemente de beton, prefabricate.

La limita la stradă a parcelei (terenului):

• împrejmuiri de gard viu dublate până la a avea gabaritele optime de elemente transparente sau translucide din lemn sau metal, cu soclu, în scopul protecţiei impotriva intruziunilor, delimitării parcelelor, integrării clădirilor în caracterul zonelor.
• se interzice realizarea împrejmuirilor din elemente de beton, prefabricate.

(28.2) Pentru ambele categorii, aspectul imprejmuirilor se va armoniza cu aspectul exterior al construcţiilor.

(28.3) Porțile împrejmuirilor situate în aliniamentul stradal se vor deschide doar în interior, sau se vor glisa în lateral.

(28.4) În zonele centrale ale localității împrejmuirile la stradă vor fi de tip transparent , se vor armoniza cu cele existente în zonă și vor consta din grilaj metalic sau plasă de sârmă, pe soclu din zidărie, cu stalpi din beton, zidărie sau metalici. 

(28.5) Împrejmuirile la drumurile publice vor avea înălțimea maximă de 1,80 m de la nivelul trotuarului, iar stâlpii de maxim 2,00 m. Soclul va avea înălțimea între 45 și 60 cm de la cota trotuarului, iar partea superioară a împrejmuirii va fi de tip transparent sau translucid. Prin excepție, se pot accepta și garduri pline, dar dacă continuă arhitectura clădirii principale care este amplasată în frontul stradal.

 

III.g Reguli cu privire la întreținerea construcțiilor, executarea lucrărilor de construcții

 

Art. 29 Întreținerea clădirilor

(29.1) De întreținerea clădirilor și construcțiilor aflate în proprietate este răspunzător proprietarul acestora sau persoana însărcinată cu administrarea imobilului. În situația în care prin starea sa de degradare, o construcție  pune in pericol viața sau siguranța publică, în caz că  cei responsabili nu iau măsurile necesare pentru reabilitarea imobilului, primaria prin serviciul tehnic, este obligată să-i someze ca în termenul stabilit în funcție de amploarea lucrărilor să înlăture toate deficiențele semnalate.

În această situație se va elibera autorizația de construire în regim de urgență, urmând ca ulterior să se întocmească documentația tehnică de autorizare în construcții (DTAC) însoțită de avizele necesare.

Modelul de aplicare, în funcție de particularitățile locale sau ale fiecărui imobil, se va face în baza legii 153 aflată în vigoare din 10.VIII.2024 și actualizată în 2013.

(29.2) Conducerea UAT - Primăria Comunei Dumbrăvița, va putea reclama demolarea construcțiilor sau unor părți din construcții, în situația în care acestea prezintă o stare de degradare avansată și care nu mai prezintă siguranță în exploatare, amenințând viața și siguranța publică.

În această situație se va elibera autorizația de demolare în regim de urgență, urmând ca ulterior să se întocmească documentația tehnică de demolare a construcțiilor (DTAD) însoțită de avizele necesate .

(29.3) Organizarea loturilor contribuie la păstrarea specificității gospodăriilor, neexistând diferențe în funcție de etnie. Marea majoritate a loturilor, cu excepția celora din zonele centrale au trei componente, curtea, curtea de păsări/animale și grădina. Raportul dintre ele fiind diferit în funcție de mărimea lotului. 

În privința mobilării curții principale domină clădirea propriu-zisă, în formă de dreptunghi și câteodată în formă de  “L“. În cazuri mai rare unele loturi prezintă clădirea de locuit secondată de o altă clădire (mai nouă).

În zonele centrale ale localității apare tendința de ocupare a intregului front stradal cu clădire/clădiri care pot primi și alte funcțiuni decât locuirea cum ar fi funcțiuni complementare, dotări si servicii de folosință publică.

Amenajarea curților joacă un rol important în prevenirea anumitor degradări a clădirilor la nivel structural al clădirii , degradări cauzate de umezeala excesivă și ascensiunea capilară a apei în pereți.

(29.4) Nu se vor betona, asfalta curțile aferente construcțiilor și nu se vor utiliza dalele din ciment la pavarea curților. Nu se va pava un procent mai mare de 50% din suprafața curții pentru a permite înfiltrarea în pământ a apelor de ploaie.

Se recomandă utilizarea pietrei la pavarea curților și practicarea rigolei mediane sau limitrofe pentru facilitarea scurgerii apelor pluviale.

(29.5) În interiorul curților, pe suprafețele de teren nepavate se vor amenaja zone verzi : rondouri de flori, gazon, arbori, pomi fructiferi, arbuști. Se va avea în vedere și amenajarea ca zonă verde a spațiului aferent frontului stradal din fața clădirii- teren domeniu public- dintre carosabil și trotuar.

(29.6) Se va realiza În jurul clădirii o zonă de gardă cu o lățime de minimum 60 cm din pietriș cu rol de protecție a pereților împotriva igrasiei iar trotuarul din jurul casei nu se va realiza din ciment din aceleași motive de prevenire a apariției igrasiei.

(29.7) În vederea combaterii umidității la clădiri se recomandă să nu se folosească socluri mozaicate sau alte materiale impermeabile care favorizează igrasia. La clădirile existente care prezintă umiditate , soclurile se vor realiza din materiale durabile dar permeabile la vapori.

La intervenții majore asupra clădirilor existente se vor realiza hidroizolații orizontale, și verticale până la nivelul de călcare, drenuri și puncte de colectare - pompare a apei subterane.  Se recomandă să se recondiționeze tâmplaria inițială și să nu fie inlocuită cu tâmplarie de plastic cu geam termopan, care vor împiedeca circulația aerului și vor provoca condens.

Pentru scăderea nivelului apelor freatice foarte ridicat în Banat și în această zonă, se recomandă plantarea pe terenul  domeniu public situat în dreptul frontului stradal al clădirilor a unor speciilor de arbori cu creștere rapidă, iubitori de apă cu rol de a drena apa din sol,  ca de exemplu plutele (plopii) , sălciile etc.

 

 

Art. 30 Executarea lucrărilor de construcții

(30.1) Începerea lucrărilor de construcții sau de demolare de către proprietar sau constructor se fac doar după obținerea în prealabil a autorizației de construire  sau de demolare, în caz contrar urmând să suporte sancțiunile stabilite conform legislației în vigoare.

(30.2) Determinarea suprafeței de teren domeniu public necesare (dacă este cazul- situată în principiu doar în fața proprietății pe care se constriuește) depozitării de materiale de construcție, a resturilor de materiale de construire, a schelelor etc. , și a perioadei in care se permite ocuparea temporară a terenului respectiv, se stabilește prin grija serviciului tehnic de resort din cadrul primăriei, pe cale contactuală.

(30.3) În situația în care clădirea  se execută în aliniamentul stradal, schela se va așeza la min. 2,50 m deasupra trotuarului și se va cofecționa din materiale etanșe pentru prevenirea scurgerilor de materiale de construcție și a prafului pe trotuar. Schelele vor avea înspre exterior parapete și protecția necesară siguranței publice.

(30.4) La repararea, reabilitarea clădirilor, constructorul  va acorda o atenție deosebită consolidării ornamentelor, feroneriilor, tubulaturilor izolatoare de conducte, reclamelor etc.  fixate de fațade.

(30.5) În cazul în care prin lucrările de construcție se aduc prejudicii (daune) lucrărilor edilitare publice sau particulare, elementelor de mobilier urban, căilor de circulație, plantațiilor, eventualelor monumente, responsabilitatea pentru pagubele produse revine constructorului, proprietarului sau mandatarului acestuia, după caz, care vor fi sancționați  cu amendă contravențională pe cale administrativă sau cu amendă penală (dacă nu se dispune altfel) potrivit legii.

Antreprenorul este răspunzător solidar cu proprietarul pentru pagubele aduse, iar refacerea stricăciunilor produse se va face pe cheltuiala exclusivă a acestora.

Totodată lucrările de construcție nu vor aduce prejudicii proprietăților învecinate iar în caz contrar, înlăturarea daunelor se va face exclusiv pe cheltuiala celor responsabili.

(30.6) În cazul în care executarea lucrărilor de bază presupune devierea unor rețele tehnico-edilitare definitiv sau pe o perioadă determinată, anteprenorul va obține in numele proprietarului și pe cheltuiala acestuia de la instituții ale statului și autoritatea publică locală - structura arhitect șef – avize și acorduri și actele de autoritate necesare respectiv certificat de urbanism (CU) și  autorizație de construire (AC).

(30.7) Orice lucrare de construire se execută exclusiv pe terenul aflat în proprietate . Proprietarul vecin poate accepta pe o perioadă determinată pe cale amiabilă, montarea schelei pe terenul aflat în proprietate sa, în situațiile în care clădirea aste alipită de mezuină, sau în care configurația noii clădiri nu permite montarea schelei pe terenul propriu. Eventualele stricăciuni cauzate proprietății vecinului vor fi suportate prin grija antreprenorului și/sau proprietarului.

(30.8) Executarea lucrărilor de construcții se va efectua pe toată durata de construire cu    asigurarea măsurilor de  prevenire a accidentelor care ar periclita viața și integritatea corporală a muncitorilor și cetățenilor precum și a celor de înlăturare a punerii în pericol a stabilității și siguranței clădirilor învecinate.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

BILANȚ TERITORIAL Comuna DUMBRĂVIȚA

 

 

Zone Funcț. Loc. Dumbrăvița	Existent		Propus		Total
	Suprafață (ha)	Procent din intravilan existent	Suprafață (ha)	Procent din intravila propus	Suprafață (ha)	Procent din intravilan total
Clădiri de locuit și funcțiuni complementare	650,98	59,79	97,27	12,07	748,25	39,50
	8,40	0,77	75,57	9,38	83,97	4,43
Unități industriale, logistică și depozitare	54,82	5,04	249,75	31,00	304,57	16,09
Unități agro-zootehnice	11,61	1,07	-	-	11,61	0,61
Instituții și servicii de interes public	5,32	0,49	43,79	5,43	49,11	2,60
Căi de comunicații și transport rutier	206,65	18,98	201,79	25,04	408,44	21,56
Spații verzi, zone de protecție,	10,90	1,00	79,91	9,92	90,81	4,79
Sport, agrement	15,83	1,45	53,01	6,58	68,84	3,63
Gospodărie comunală	2,35	0,21	4,60	0,57	6,95	0,37
Zone cu destinație tehnico-edilitară	0,39	0,03	0,09	0,01	0,48	0,02
Ape, terenuri neproductive	42,41	3,89	-	-	42,41	2,24
Terenuri libere (fără destinație)	79,10	7,28	-	-	79,10	4,17
Total intravilan	1.188,76	100,00	705,78	100,00	1.894,54	100,00

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

IV. UNITĂȚI TERITORIALE DE REFERINȚĂ (UTR)

 

Art. 1 Tipuri  de  zone și subzone funcționale

 

Terenurile de orice fel, indiferent de destinaţie, de titlul pe baza căruia sunt deţinute în domeniul public ori privat al comunei sau în proprietatea privată a persoanelor fizice și juridice constituie fondul funciar al comunei Dumbrăvița.

 

Art. 2 UTR  intravilan

 

(2.0)  Zona funcțională TIE – terenuri situate in intravilanul existent și propus.

TIE – terenuri din intravilan , aferente localității, pe care sunt amplasate construcțiile, alte amenajări ale localității, inclusiv terenuri agricole și forestiere.

Comuna Dumbrăvița care face obiectul Regulamentului Local de Urbanism are ca unică localitate componentă localitatea Dumbrăvița cu mai multe zone specifice similare ca morfologie și tipologie funcțională, reprezentate fiecare prin culoarea de reprezentare în planșele de reglementări ale localității respective.

Zonele funcționale care compun TIE sunt :

 

(2.1)  ZL (zonă locuire)  -  zonă rezidențială cu funcțiuni complementare dotări și servicii publice, cu clădiri în regim de P, P+1E, P+1E+M, situată pe raza comunei atât in intravilanul existent al localității cât și in cel propus pe extravilan. Subzonele  funcționale sunt:

• ZLI - zonă locuire intravilan - zonă rezidențială cu funcțiuni complementare dotări și servicii publice, cu clădiri în regim de P, P+1E, P+1E+M, situată in intravilanul existent al localității, clădiri de locuit izolate, cuplate sau înșiruite pe loturi individuale, cu front la străzile existente sau propuse, în cadrul loturilor existente.
• ZLE - zonă locuire propusă în extravilan - zonă rezidențială cu funcțiuni complementare dotări și servicii publice, cu clădiri în regim de P, P+1E, P+1E+M, situată în extravilan, în zona de extensie a intravilanului localității, clădiri de locuit  izolate, cuplate sau înșiruite pe loturi individuale.

 

(2.2) ZIS - zona instituții și servicii – zonă pentru instituții publice și servicii , situată de regulă in zonele centrale, dar și în centrele de cartier propuse în cadrul arealului de extensie urbană. Subzonele funcționale sunt :

• ZISI – zona instituții și servicii în intravilan.
• ZISE - zona instituții și servicii propuse în extravilan  - zona de extensie urbană.

 

(2.3)  ZSD  - zona servicii și depozitare existente și propuse in intravilan și pe actualul extravilan al localității. Subzonele funcționale sunt :

• ZSDI – zonă pentru servicii și depozitare în intravilan, a unităților economice existente, foste CAP-cooperative agricole de producție sau IAS – intreprinderi agricole de stat, actualmente în proprietate privată propuse incontinuare pentru mica industrie, servicii, deservire, depozitare, și alte unități cu caracter economic, productiv nepoluant.
• ZSDE – zona de servicii și a unităților economice propuse pe actualul extravilan , aflate în zona de extensie a intravilanului localității destinate pentru mica industrie, servicii, deservire, depozitare și alte unități cu caracter economic, productiv nepoluant.

 

(2.4) ZAR – zona unitățior de agrement și recreere existente și propuse in intravilan și pe actualul extravilan al localității. Subzonele funcționale sunt :

• ZARSI – zona unităților de agrement și recreere existente aflate în intravilanul existent al localității.
• ZARSE - zona unităților de agrement și recreere, grădini publice cu dotări complementare, strand, parc acvatic propuse în zonele de extensie urbană.

 

(2.5) ZV – zona verde aflată în intravilanul existent și propus al localității respectiv spații verzi și plantații de protecție și aliniament, cu următoarele subzone:

• ZVS – zona verde, sport;
• ZVA – zonă verde, parcuri, grădini publice.

 

(2.6) ZGC – zone gospodărie comunală respectiv cea pentru echipare tehnico - edilitară , foraje, stații tratare apă, hidranți, stații de pompare, stație epurare, bazine de retenție, posturi trafo, stații de reglare măsurare gaze, cimitire și construcții aferente, existente și propuse.

 

(2.7) ZCC – zonă aferentă căilor de comunicații cu construcțiile aferente, cu următoarele subzone:

• ZCCR – zonă căi de comunicații rutieră;
• ZCCF – zonă căi de comunicații feroviară;

 

(2.8) ZH – zona aflată permanent sub apă, și anume: albia minoră a pâraielor Beregsău, Behela, zona Lacului.

                                               

Art.3  UTR extravilan

 

Zona funcțională TE

TE – terenuri din extravilan, aferente comunei, pe care sunt amplasate terenuri agricole, forestiere, cu destinație specială, aflate permanent sub ape și terenuri neproductive.

Unitățile teritoriale de referință (UTR) stabilite pentru extravilan (TE) sunt evidențiate în cadrul următoarelor zone și subzone funcționale :

În funcție de destinație, terenurile din cadrul zonei funcționale TE sunt:

• TA – terenuri cu destinație agricolă, care sunt: terenurile arabile productive – arabile, vii, livezi, pepiniere viticole și pomicole, plantații de hamei și duzi, pășuni, fânețe, sere, solarii, terenuri cu vegetație forestieră, dacă nu fac parte din amenajamente silvice, pășuni împădurite, amenajări piscicole și de îmbunătățiri funciare, terenurile ocupate cu construcții și instalații agrozootehnice, drumurile tehnologice și de exploatare agricolă, platformele și spațiile de depozitare de folosință agricolă și terenurile neproductive ce pot fi amenajate pentru producția agricolă. 

Terenurile agricole sunt marcate pe planșa cu unitatea administrativ teritorială Dumbrăvița fiind evidențiate subzonele: terenuri arabile, pășuni, fânețe, vii și livezi. Bilanțul teritorial al acestor suprafețe de teren (surse statistice) este evidențiat în partea scrisă și în planșa cu teritoriul administrativ al comunei;

• TF – terenuri cu destinație forestieră, care sunt: terenurile împădurite , cele care servesc producției, culturii aflate în administrare silvică, terenurile neproductive și terenurile destinate împăduririi care sunt cuprinse în amenajamente silvice;
• TDS – terenuri cu destinație specială (tehnico-edilitară) desemnate în legea nr.18/1991 ca terenuri cu destinație specială, cum sunt: cele aferente căilor de circulație rutiere, feroviare cu construcțiile și instalațiile aferente, construcții și instalații hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice, gazelor naturale, de telecomunicații, pentru exploatările miniere și petroliere, rezervațiile, monumentele naturii, monumentele istorice, ansamblurile , siturile istorice și arheologice și altele asemenea;
• TH – terenuri aflate permanent sub ape, și anume: albiile minore ale cursurilor de apă, cuvetele lacurilor la nivelul maxim de retenție;
• TN – terenuri neproductive.

Construcțiile din aceste unități teritoriale din extravilan vor respecta reglementările stabilite de prezentul regulament local de urbanism (RLU), ale RGU precum și ale Legii Fondului Funciar nr. 18/1991 cu modificările și completările ulterioare, republicată.

 

Potrivit Legii nr. 18/1991 “amplasarea construcţiilor de orice fel pe terenuri agricole din extravilan de clasa I şi a II-a de calitate, pe cele amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare, precum şi pe cele plantate cu vii şi livezi, parcuri naţionale, rezervaţii, monumente, ansambluri arheologice şi istorice este interzisă, cu excepția construcţiilor care servesc activităţile agricole, cu destinaţie militară, căile ferate, şoselele de importanţă deosebită, liniile electrice de înaltă tensiune, forarea şi echiparea sondelor, lucrările aferente exploatării ţiţeiului şi gazului, conductele magistrale de transport gaze sau petrol, lucrările de gospodărire a apelor şi realizarea de surse de apă.”

 

Scoaterea definitivă din circuitul agricol a terenurilor agricole din extravilan, prin extinderea intravilanului localităţii se face la propunerea și cu aprobarea consiliului local.

Scoaterea definitivă din circuitul agricol şi silvic a terenurilor situate în extravilanul localităţii precum și a terenurilor ce au fost trecute în intravilanul localității se face cu plată, de către persoanele fizice sau juridice solicitante, a taxelor prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 la legea nr.18/1991.

În situația în care schimbarea folosinței unui teren din extravilan în intravilan se face  pe baza reglementărilor unei documentații de urbanism avizată și aprobată, potrivit legii, scoaterea din circuitul agricol sau silvic se face fără plată.

 

Folosirea definitivă sau temporară a terenurilor agricole în alte scopuri decât producţia agricolă se aprobă pentru terenuri in suprafață de până la 1 ha de Oficiul Județean de Cadastru și Publicitate Imobilară, pentru terenuri in suprafață de până la 100 ha de Ministerul Agriculturii și pentru terenuri in suprafață mai mare de 100 ha de către Guvern.

 

Folosirea definitivă sau folosirea temporară a terenurilor forestiere în alte scopuri decât silvice se aprobă pentru terenuri in suprafață de până la 1 ha, de organul silvic judeţean, pentru terenuri în suprafaţă de până la 100 ha de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului,  şi pentru cele ce depăşesc această suprafaţă de către Guvern.

 

Reglementări UTR – TIE – Terenuri din intravilanul existent și propus (actual extravilan)

Art.4 Zona ZL (zonă locuire)  -  zonă rezidențială cu funcțiuni complementare dotări și servicii publice, cu clădiri în regim de P, P+1E, P+1E+M, P+2E+M situată pe raza comunei atât in intravilanul existent al localității cât și in cel propus pe extravilan.

(4.1) Subzonele  funcționale sunt :

• ZLI - zonă locuire intravilan - zonă rezidențială cu funcțiuni complementare dotări și servicii publice, cu clădiri în regim de P, P+1E, P+1E+M, P+2E+M situată in intravilanul existent al localității care constă din clădiri de locuit izolate, cuplate sau înșiruite pe loturi individuale cu front la străzile existente sau propuse, în cadrul loturilor existente.
• ZLE - zonă locuire propusă în extravilan - zonă rezidențială cu funcțiuni complementare dotări și servicii publice, cu clădiri în regim de P, P+1E, P+1E+M , P+2E+M situată în zona de extensie a intravilanului localității care constă clădiri de locuit  izolate, cuplate sau înșiruite pe loturi individuale.

(4.2) Funcțiunea dominantă a zonei este cea rezidențială – locuirea în sistem unifamilial sau bifamilial, locuirea în sistem colectiv cu maximum 2-3 apartamente la scară.

În cadrul suprafețelor unde se va propune dezvoltarea de locuințe în sistem colectiv se impune rezervarea unei parcele cu destinație de gospodărie comunală.

 (4.3) Funcțiuni complementare admise ale zonei sunt rețele tehnico edilitare de deservire a zonei, căi de circulație rutiere și pietonale , căi de comunicație existente și propuse. Deasemenea in cadrul unității de locuit este permisă coabitarea unor funcțiuni compatibile cu locuirea, fără acordul notarial al vecinilor, ca de exemplu : cabinete medicale, cabinete stomatologice, birouri proiectare, birouri de avocatură și notariale, grădinițe, creșe, biserici și clădiri de cult, servicii IT, copiat-plotat-scanat, puncte farmaceutice, puncte desfacere marfă cu deamănuntul etc.

 

(4.4) Utilizări permise

• Clădiri de locuit individuale cu caracter urban semiurban și rural în subzona funcțională ZLI și cu caracter urban în subzona funcțională ZLE;
• Pentru dezvoltarea de zone cu locuințe în regim colectiv, propuse pe parcele cu suprafața minimă de 3,00 ha. este permisă o suprafață minimă de lot de 500 mp și asigurarea unui procent de 10% destinat spațiilor verzi.
• Clădiri de locuit cu mai multe apartamente, în regim colectiv, cu maximum 3 apartamente la scară și regim maxim de înălțime P+2E+M de preferință în zonele centrale ale dezvoltărilor / ansamblurilor rezidențiale cu condiția asigurării locurilor de parcare / garare în cadrul parcelei și cu obținerea acordului notarial al vecinilor, in caz că zona rezidențială unde se află amplasamentul este exclusiv de tip individual, sau în caz prin PUZ a fost proiectată astfel.
• Dotări și servicii publice respectiv : comerț cu deamănuntul, alimentație publică, spații destinate cazării- hoteluri, pensiuni, servicii,  administrație, cultură, culte, învățământ, sănătate, birouri, reprezentanțe societăți comerciale etc., inclusiv spații garare parcare aferente. Fiecare ansamblu de dezvoltare rezidențială va respecta procentul minim stabilit de 5% pentru zona de dotări și servicii publice;
• Spații verzi, locuri de joacă pentru copii, spații parcare ce deservesc zona;
• Rețele tehnico-edilitare ce deservesc zona.

 

(4.5) Utilizări permise cu condiții

• Conversia funcțiunii rezidențiale în alte funcțiuni care nu deranjează buna funcționare a acesteia : servicii, administrație, cultură, culte, învățământ, sănătate, birouri, reprezentanțe societăți comerciale etc., inclusiv spații garare-parcare aferente etc.
• În zona rezidențială se admit funcțiuni  de comerț, alimentație publică , spații destinate cazării - hoteluri, pensiuni, cu condiția obținerii acordului vecinilor. Excepția în acest sens o vor face sălile de evenimente, care în fapt vor trebui amplasate doar în zona destinată serviciilor.
• În zona rezidențială se admit funcțiuni comerciale și servicii profesionale cu condiția să nu genereze transport greu, să asigure spațiile necesare parcării și garării în cadrul parcelei proprii. Totodată activitățile ce se intreprind să fie cu caracter nepoluant, fără riscuri tehnologice, fără utilizarea incintei pentru depozitarea deșeurilor.
• În zona rezidențială ZL se admite construirea de anexe gospodărești pentru animale și păsări cu condiția de a fi amplasate la minim 20,00 m față de aliniamentul stradal și în condițiile respectării ordinului nr. 536/1997 al Ministerului Sănătății privind norme de igienă și recomandări privind modul de viață al populației.

 

(4.6) Interdicții temporare de construire

Interdicțiile temporare de construire s-au instituit pentru situațiile în care este necesară elaborarea prealabilă a unor documentații de urbanism pentru a reglementa zonele neconstruite, rezervele de teren din cadrul intravilanului existent precum și zonele de extensie urbană a localității pe seama extravilanului.

 

(4.7) Interdicții definitive de construire

 Interdicțiile definitive de construire s-au instituit asupra funcțiunilor dedicate următoarelor activități:

• Activități industriale sau artizanale generatoare de trafic greu, zgomot, noxe, vibrații, fum, miros etc.;
• Activități de depozitare, comerț en gros, antrepozite;
• Stații intreținere auto, vulcanizare;
• Ferme agro zootehnice, abatoare;
• Depozite de deșeuri  ș.a.m.d.

 

(4.8) Orientarea față de punctele cardinale

Se va face cu respectarea art. 17 din RGU și anexei nr.3 a RGU. Se vor respecta prevederile Ordinului nr. 536/1997 al Ministerului Sănătății pentru aprobarea normelor de igienă și a recomandărilor privind modul de viață al populației, în ceea ce privește condițiile minime de însorire.

Astfel dormitoarele și camera de zi vor avea orientarea optimă spre sud, sud –est, sud-vest, est, vest. Birourile, spațiile dedicate studiului, sportului, spațiile tehnice și anexele respectiv centralele termice, de ventilație, băile, bucătăriile, cămările, spațiile de depozitare, debaralele etc se vor orienta de preferință spre nord, nord-est, nord-vest.

 

(4.9)  Amplasarea față de drumurile publice

În zonele rezidențiale propuse în afara intravilanelor existente clădirile se vor amplasa cu respectarea zonelor de protecție ale drumurilor conform art. 17 al prezentului RLU și al art. 18 al RGU. Nici o construcție definitivă nu se va realiza între drumurile publice și aliniamentul existent.

 

 (4.10) Amplasarea față de căi navigabile

Nu este cazul

 

(4.11) Amplasarea față de aliniament

Autorizarea executării construcțiilor în zonele rezidențiale existente ZLI este posibilă cu respectarea aliniamentelor existente, cu condiția ca înălțimea maximă la cornișă să nu depășească distanța între construcție și aliniamentul de pe latura opusă a străzii.

Sunt permise retragerile de la aliniament doar in situații bine justificate din punct de vedere funcțional și susținute prin un plan de încadrare în zonă. Deasemenea sunt permise retrageri față de aliniament în situațiile când în vecinătate există construcții retrase de la aliniamentul stradal.

Construcțiile anexe pentru creșterea animalelor și păsărilor se vor amplasa cu o retragere de minimum 20,00 m.

Clădirile din zonele de extensie urbană ZLE se vor amplasa față de aliniament în condițiile impuse prin documentațiile de urbanism de tip plan urbanistic zonal (PUZ).

 

(4.12) Amplasarea in cadrul parcelei

Amplasarea in cadrul parcelei se va face cu respectarea prevederilor art. 24 din RGU și art. 21 din prezentul RLU după cum urmează:

 

A. Zonele ZLI

Amplasarea clădirilor față de limitele laterale ale parcelei se va face cu respectarea condițiilor:

• Clădirile se vor putea realiza în regim cuplat sau izolat .

Construcţiile nou propuse atât pentru construcţiile de locuit cât şi pentru alte funcţiuni admise în mod excepţional, în regim de P şi P+1E vor respecta prevederile Codului Civil cu privire la vecinătăţi şi în situaţia că depăşesc 2 niveluri se va respecta distanţa minimă de ½ din H cornişă faţă de mezuinele laterale, dar nu mai puțin de 3,00 m, cu excepţia clădirilor cuplate sau înşiruite.      

În ambele situaţii, construcţiile propuse vor respecta tipologia zonei, sau în cazul în care aceasta nu există, se vor dezvolta de regulă cu faţadele principale şi posterioare înspre stradă şi respectiv curte (grădină) evitându-se deschiderea de goluri (ferestre) la încăperile principale (dormitoare, birouri, camere de zi etc) înspre limitele laterale ale parcelei.

• Clădirile se vor putea realiza în regim înșiruit (atingând ambele limite laterale ale parcelei) cu condiția de a se asigura un acces auto în parcelă de minimum 3,00 m lățime.
• Amplasarea clădirilor se va face cu respectarea normelor de însorire conform normelor de igienă cuprinse în ordinul nr. 536/1997 al ministrului sănătății.

 

Amplasarea clădirilor față de limitele de fund ale parcelei se va face cu respectarea următoarelor condiții:

• Clădirile principale se vor amplasa la o distanță de minimum 10,00 m față de limită, sau pe limită în situațiile când se alipesc de clădiri principale existente pe parcela invecinată. În condiții bine justificate, când adâncimea parcelei este mică, se acceptă o distanță minimă de 6,00 m.
• Construcțiile anexe se vor amplasa la cel puțin 4,00 m față de limită sau pe limită dacă se alipesc de construcții anexe aflate pe parcela vecină cu condiția să nu depășească înălțimea de 3,00 m.

 

Amplasarea unei clădiri principale în spatele unei construcți existente pe parcelă se face doar în condițiile în care prin înălțimea și volumetria ei nu aduce prejudicii aspectului arhitectural al clădirii existente și implicit al străzii, în sensul de a nu fi perceptibilă din stradă.

Documentația tehnică pentru autorizarea lucrărilor de construcții (DTAC) se va susține prin prezentarea unei desfășurări a frontului stradal o parte și de alta a parcelei. Deasemenea amplasarea clădirilor pe o parcelă în raport cu alte construcții se va face cu repectarea reglementărilor cuprinse in ordinul nr. 536/1997 al ministrului sănătății, art. 2,3,4, 5,16 și 17.

 

B. Zonele ZLE

Amplasarea clădirilor în interiorul parcelei se va face conform regulamentelor locale, părți componente a documentațiilor de tip PUZ, cu respectarea obligatorie a normelor de însorire și igienă sanitară din ordinul nr. 536 al ministrului sănătății și cu respectarea prevederilor art.24 din RGU și art. 21 din prezentul RLU.

 

(4.13) Accese carosabile

Accesele carosabile se realizează în conformitate cu art.25 și anexa nr.4 din RGU precum și cu art. 22 din prezentul RLU.

Toate parcelele vor avea obligatoriu un acces în parcelă, având o lățime minimă de 3,00 m. În situația parcelelor înșiruite cu construcții la stradă ce ocupă frontul stradal în întregime, se va prevedea un acces auto în interiorul parcelei prin intemediul unui spațiu acoperit în cadrul clădirii (gang) sau garaj .

În cadrul documentațiilor PUZ ce se vor întocmi, se va urmări realizarea unei bune conexiuni între zonele ZLE propuse și căile de circulație ce deservesc localitățile, în sensul preluării acestora la același prospect și traseu pe noile amplasamente.

În urma finalizării documentațiilor de tip PUZ, terenul care prin acestea primește destinația de drum, se recomandă a fi trecut, din punct de vedere juridic, direct în intravilan

 

(4.14) Accese pietonale

Asigurarea acceselor pietonale este obligatorie pentru toate clădirile din zonele rezidențiale, cu respectarea prevederilor art. 26 din RGU și art. 23 din prezentul RLU.

 

(4.15) Racordarea la rețele publice de echipare edilitară existentă

Racordarea la rețele publice de echipare edilitară existente se va face conform art. 27 din RGU și art. 24  din prezentul RLU.

Rețelele tehnico edilitare  și racordurile la rețelele tehnico edilitare se vor face  subteran. Sunt interzise racorduri pe fațade, împrejmuiri și alte construcții.

 

(4.16) Realizarea de rețele tehnico edilitare

Realizarea de rețele tehnico edilitare se va face cu respectarea art. 28 din RGU și  art. 25 din prezentul RGU.

Toate rețelele (electrice, telefonie, etc.) vor fi pozate subteran.

Rețelele de fibră optică vor trebui pozate subteran în termen de trei ani de la data aprobării prezentului proiect.

Considerată o disfuncționalitate prezența antenelor de telecomunicații va fi supusă procesului de relocare în termen maxim de aplicare de un an de la data aprobării prezentului proiect.

Se recomandă ca hidranții din zonele intens circulate să fie marcați cromatic, pentru a fi vizibili în scopul permiterii accesului la acestea a utilitarelor de pompieri, în caz de incendiu.

 

(4.17) Înălțimea constucțiilor

La stabilirea inălțimii construcțiilor se va avea în vedere respectarea art. 31 din RGU precum și:

• protejarea și punerea în valoare a fondului construit existent, cu respectarea regulilor de compoziție arhitectural- urbanistice a zonei;
• înălțimea maximă a construcțiilor va fi de P+2E+M în zonele ZLI și   ZLE;
• modificarea regimului maxim de înălțime poate fi făcută în situații justificate , cu condiția elaborării unei documentații PUZ care să justifice solicitarea;
• se interzice supraetajarea clădirilor cu identitate culturală. Acestea se vor putea  mansarda cu condiția menținerii geometriei actuale a acoperișurilor.
• În zona protejată se va respecta alinierea cornișelor existente.

 

(4.18) Aspectul exterior al clădirilor

Construcțiile prin conformare, volumetrie și proporții, aspect exterior se vor alinia  la tipologia dominantă a construcțiilor din zonă.

(4.18.1) – Extinderile  clădirilor tradiționale se vor face în spiritul construcției inițiale.

(4.18.2) -  Fațade

• Fațadele laterale și posterioare ale clădirilor trebuiesc tratate unitar, la alelași nivel calitativ cu cu cele principale. Orice intervenție de natură constructivă asupra clădirilor se face doar în baza avizului Inspecției de Stat în Construcții.
• Clădirile din zonele protejate declarate sau propuse prin prezenta documentație  la clasare, nu își vor modifica aspectul exterior. Lucrările de reparare, conservare, renovare, consolidare vor păstra toate elementele de ansamblu și de detaliu tradiționale – forma golurilor, pantele și conformarea învelitorii, elementele decorative, materialele de finisaj, înclusiv țigla ceramică roșie pentru acoperiș, tâmplarie de lemn la ferestre și uși. Se interzice înlocuirea tâmplăriilor din lemn cu cele din metal și plastic. Cromatica fațadelor va păstra caracterul tradițional.

Se interzice placarea fațadelor care inițial au fost finisate cu tencuială , cu travertin, marmoră, placaje ceramice. Se pot perfecta deschideri de goluri pentru acces la nivelul parterului, în cazuri bine justificate din punct de vedere funcțional, doar dacă ritmul fațadei și coerența compozițională nu este afectată.

• Lucrările tehnice  (rețele, conducte, firide de branșament, alimentare cu gaze, energie electrică, CATV) vor fi integrate în cadrul construcțiilor, fără a prejudicia aspectul arhitectural al acestora.
• Instalațiile de climatizare se vor monta de regulă pe acoperișuri sau în poduri și nu se vor monta pe fațade decît dacă se găsesc soluții de escamotare prin montarea  acestora în nișe, partea laterală a balcoanelor, logiilor .
• La toate lucrările de construcții, realizarea de grilaje (gratii) la vitrine, ferestre sau accese este posibilă doar in situația în care acestea pot fi glisate pe verticală sau orizontală  în nișe ale pereților.

(4.18.3) – Firme, reclame

• La clădirile din zonele protejate declarate sau propuse firmele și reclamele se vor monta doar la nivelul parterului.
• Elementele de signalistică, reclame, firme nu vor acoperi elementele decorative de arhitectură ca de exemplu : ancadramente ale ferestrelor și ușilor, frontoane, balcoane etc.
• Nu se vor monta reclame, bennere, care să obtureze perspectiva asupra construcțiilor, sau obiectivelor de artă plastică.

(4.18.4) - Șarpante

• Panta maximă a acoperișurilor va fi de 40 - 45%

• Clădirile principale vor fi realizate in terasă sau cu șarpante cu invelitoare din materiale ceramice culoarea roșie specifice zonei.
• Clădirile anexe pot fi rezolvate cu șarpante de lemn, cu pantă mică și învelitoare de tablă cu condiția să fie escamotate de atice, sau în caz contrar retrase din aliniamentul stradal, pentru a nu fi percepute.
• Învelitorile extinderilor construcțiilor sau ale clădirilor anexe se vor realiza din aceleași materiale ca și construcția de bază, utilizând aceleași principii de acoperire la șarpantă.
• În cazul mansardării clădirilor din zonele protejate existente sau propuse, nu se vor aduce modificări geometriei acoperișului. Iluminarea spațiilor rezultate ca urmare a mansardării se va face cu ferestre în panta acoperișului.

 

(4.19) Procentul de ocupare al terenului (POT) și coeficientul de utilizare al terenului (CUT).

• Pentru zona exclusiv rezidenţială cu funcțiuni complementare, respectiv ZLI și ZLE :
  • POT maxim =  35% şi CUT max =1,05 se impune pentru clădiri de locuit de tip izolat cu regim maxim de înălțime P+1E+M
  • POT maxim =  30% şi CUT max =1,2 se impune pentru clădiri de locuit de tip izolat cu regim maxim de înălțime P+2E+M
  • POT maxim =  30% şi CUT max =1,2 se impune pentru clădiri de locuit în sistem colectiv cu regim maxim de înălțime P+2E+M
  • POT maxim =  45% şi CUT max =1,35 se impune pentru clădiri de locuit înșiruite

 

(4.20) Parcaje

Se va respecta art. 33 și anexa 5 a RGU și art. 26 din prezentul RLU.

• Autorizarea cladirilor de locuit unifamiliale se va face doar dacă există posibilitatea asigurării a cel puțin două locuri de parcare și/sau două garaje, sau a unui loc de parcare și a unui  garaj  în cadrul parcelei. Clădirile de locuit in sistem colectiv, vor asigura în cadrul parcelei un singur loc de parcare/garare pe unitate de locuit.
• Amplasarea garajelor în alininiamentul stradal este permisă numai în situația când acestea sunt alipite clădirii principale sau înglobate în aceasta. Garajele amplasate izolat față de clădirea principală, vor fi retrase din aliniament cu minimum 3,00 m .
• În cazul în care în anumite zone unde prospectul stradal o permite se organizează pe domeniul public parcări pentru vizitatori între carosabil și trotuar  acestea se vor rezolva cu diminuarea minimă a plantațiilor verzi de aliniament.

 

(4.21) Spații verzi

Se va respecta art. 34 și anexa 6 a RGU și art. 27 din prezentul RLU.

• Autorizația de construire pentru edificarea unei clădiri indiferent de funcțiune în cadrul zonelor rezidențiale , se va emite doar în condițiile în care se alocă minimum 30% din suprafața terenului spațiilor verzi, și se plantează  la fiecare 100 mp de spațiu liber, câte un arbore.
• În cadrul prospectelor stradale se vor organiza plantațiile verzi de aliniament constând din gazon și arbori, care se vor menține prin grija riveranilor și a autorității locale.

 

(4.22) Împrejmuiri

Se va respecta art. 35 al RGU și art. 28 din prezentul RLU.

• La clădirile protejate existente sau propuse prin prezenta documentație, împrejmuirile tradiționale vor fi menținute, renovate și recondiționate cu utilizarea materialelor originale.
• În situația unor noi parcelări situate în apropierea intravilanului existent împrejmuirile nu vor depăși în înălțime pe cele învecinate, și vor prelua elementele caracteristice ale împrejmuirilor de care se alipesc. Nu se admit împrejmuiri opace spre stradă.Se recomandă ca soclul opac să aibă înălțimea între 45-60 cm, iar partea transparentă să nu depășească înălțimea maximă de 1,80 m de la nivelul cotei trotuarului. Se recomandă spre interior în dreptul gardului împrejmuiri vegetale.

 

Art.5  ZIS ZONA pentru INSTITUȚII PUBLICE și SERVICII situată pe raza comunei atât în intravilanul existent al localității cât și in cel propus pe extravilan.

Subzonele funcționale sunt :

• ZISI – zona instituții și servicii în intravilan.
• ZISE - zona instituții și servicii propuse în extravilan  - zona de extensie urbană.

 

(5.1) Funcțiunea dominantă a zonei este de instituții și servicii publice, unități comerciale existente și propuse.

 

(5.2) Funcțiuni complementare admise ale zonei sunt rețele tehnico edilitare de deservire a acesteia, căi de circulație rutiere și pietonale , piste cicliști, parcaje, garaje, existente și propuse și construcțiile aferente. Deasemenea in cadrul unității de instituții și servicii publice este permisă amenajarea unor funcțiuni compatibile cu acestea ca de exemplu cea de locuire, spații verzi amenajate, parcuri,  zone de agrement, piețe.

Funcțiunea de locuire permisă în aceste zone este punctuală și este destinată cazării proprietarilor, precum și invitațiilor, personalului administrativ, a celui care asigură paza în cadrul dotărilor, instituțiilor și serviciilor de folosință publică.

 

(5.3) Utilizări permise

• Instituții publice, servicii, comerț, alimentație publică, cultură, cult și funcțiunile complementare admise ca și :

• Locuinte cu caracter de locuințe de serviciu sau spații cazare invitați, parteneri de afaceri, etc.

• Spații verzi, parcuri, zone de agrement, piețe,  spații garare, parcare ce deservesc zona;
• Rețele tehnico-edilitare cu construcțiile aferente ce deservesc zona.

 

(5.4) Utilizări permise cu condiții

• Localurile care comercializează băuturi alcoolice respectiv barurile, restaurantele, discotecile, vor respecta distanța minimă de 100,00 m față de servicii publice ca și : policlinici, cămine bătrâni, grădinițe, școli, cămine elevi și studenți, edificii de cult.
• Funcțiunile comerciale și serviciile se permit doar în condițiile în care nu generează transport greu, asigură spațiile de parcare, garare necesare activității în cadrul parcelei, desfășoară activități nepoluante, fără riscuri tehnologice și nu depozitează deșeurile în incintă.

 

(5.5) Interdicții temporare de construire

Interdicțiile temporare de construire s-au instituit pentru situațiile în care este necesară elaborarea prealabilă a unor documentații de urbanism de tip PUZ  pentru a reglementa zonele neconstruite, rezervele de teren din cadrul intravilanului existent precum și zonele de extensie urbană a localității pe seama extravilanului.

 

(5.6) Interdicții definitive de construire

 Interdicțiile definitive de construire s-au instituit asupra funcțiunilor dedicate următoarelor activități:

• Activități industriale, de producție sau alte tipuri de activități , generatoare de trafic greu, zgomot, noxe, vibrații, fum, miros etc.;
• Activități de depozitare, comerț en gros, antrepozite;
• Stații intreținere auto, vulcanizare;
• Stații de spălare auto;
• Ferme agro zootehnice, abatoare;
• Anexe gospodărești pentru creșterea animalelor și păsărilor;
• Realizarea de construcții de orice fel în interiorul perimetrului de protecție al forajelor de apă;
• Realizarea de construcții în zonele restricționate (de protecție) ale căilor de comunicație, de circulație, de transport energie electrică, gaze, rețelelor tehnico- edilitare.
• Panouri mari publicitare în parcuri, piețe, plantațiile de aliniament sau pe clădirile din zonele protejate;
• Depozite de deșeuri  ș.a.m.d

Se interzice totodată demolarea clădirilor declarate cu identitate culturală sau din zonele protejate.

 

(5.7) Orientarea față de punctele cardinale

Se va face cu respectarea art. 17 din RGU și anexei nr.3 a RGU. Se vor respecta prevederile Ordinului nr. 536/1997 al Ministerului Sănătății pentru aprobarea normelor de igienă și a recomandărilor privind modul de viață al populației, în ceea ce privește condițiile minime de însorire.

Birourile, spațiile dedicate studiului, sportului, sălile de clasă, sălile de curs, spațiile tehnice și anexele respectiv centralele termice, de ventilație, băile, bucătăriile, cămările, spațiile de depozitare, debaralele etc se vor orienta de preferință spre nord, nord-est, nord-vest.

Spațiile de cazare, dormitoarele, se vor orienta de preferință sud, sud-est, sud-vest, vest, est.

 

(5.8)  Amplasarea față de drumurile publice

În zonele rezidențiale propuse în afara intravilanelor existente clădirile se vor amplasa cu respectarea zonelor de protecție ale drumurilor conform art. 17 al prezentului RLU și al art. 18 al RGU. Nici o construcție definitivă nu se va realiza între drumurile publice și aliniamentul existent.

 

 (5.9) Amplasarea față de căi navigabile

Nu este cazul

 

(5.10) Amplasarea față de aliniament

Autorizarea executării construcțiilor în zonele ZISI – zona instituții și servicii în intravilan este posibilă cu respectarea aliniamentelor existente, cu condiția ca înălțimea maximă la cornișă să nu depășească distanța între construcție și aliniamentul de pe latura opusă a străzii.

Sunt permise retragerile de la aliniament doar in situații bine justificate din punct de vedere funcțional și susținute prin un plan de încadrare în zonă. Deasemenea sunt permise retrageri față de aliniament în situațiile când în vecinătate există construcții retrase de la aliniamentul stradal.

Clădirile din zonele de extensie urbană ZISE - zona instituții și servicii propuse în extravilan  - se vor amplasa față de aliniament în condițiile impuse prin documentațiile de urbanism de tip plan urbanistic zonal (PUZ), avizate și aprobate potrivit legii.

 

(5.11) Amplasarea in cadrul parcelei

Amplasarea in cadrul parcelei se va face cu respectarea prevederilor art. 24 din RGU și art. 21 din prezentul RLU după cum urmează:

 

A. Zonele ZISI – zona instituții și servicii în intravilan.

 

Amplasarea clădirilor față de limitele laterale ale parcelei se va face cu respectarea condițiilor:

• Clădirile se vor putea realiza în regim cuplat sau izolat .

Construcţiile nou propuse atât pentru funcțiunile de instituții și servicii publice în regim de P şi P+1E vor respecta prevederile Codului Civil cu privire la vecinătăţi şi în situaţia că depăşesc 2 niveluri se va respecta distanţa minimă de ½ din H cornişă faţă de mezuinele laterale, dar nu mai puțin de 3,00 m, cu excepţia clădirilor cuplate .

În ambele situaţii, construcţiile propuse vor respecta tipologia zonei, sau în cazul în care aceasta nu există, se vor dezvolta de regulă cu faţadele principale şi posterioare înspre stradă şi respectiv curte (grădină) evitându-se deschiderea de goluri (ferestre) la încăperile principale (birouri, spații cazare, producție, artizanale, dormitoare, cabinete, săli clasă, servicii etc) înspre limitele laterale ale parcelei.

• Clădirile se vor putea realiza cu ocuparea întregului front la stradă (atingând ambele limite laterale ale parcelei) cu condiția de a se asigura un acces auto în parcelă de minimum 3,00 m lățime fie la aliniament fie dacă este posibil de pe una din mezuinele laterale. Accesul auto la aliniament se poate rezolva prin intermediul unui spatiu de garare/parcare sau spațiu liber în cadrul parterului (gang).
• Amplasarea clădirilor se va face cu respectarea normelor de însorire conform normelor de igienă cuprinse în ordinul nr. 536/1997 al ministrului sănătății.

 

Amplasarea clădirilor față de limitele de fund ale parcelei se va face cu respectarea următoarelor condiții:

• Clădirile principale se vor amplasa la o distanță de minimum 10,00 m față de limită, sau pe limită în situațiile când se alipesc de clădiri principale existente pe parcela invecinată.
• Construcțiile anexe se vor amplasa la cel puțin 4,00 m față de limită sau pe limită dacă se alipesc de construcții anexe aflate pe parcela vecină cu condiția să nu depășească înălțimea de 3,00 m.

 

Amplasarea unei clădiri principale în spatele unei construcții existente pe parcelă se face doar în condițiile în care prin înălțimea și volumetria ei nu aduce prejudicii aspectului arhitectural al clădirii existente și implicit al străzii, în sensul de a nu fi perceptibilă din stradă.

Documentația tehnică pentru autorizarea lucrărilor de construcții (DTAC) se va susține prin prezentarea unei desfășurări a frontului stradal o parte și de alta a parcelei. Deasemenea amplasarea clădirilor pe o parcelă în raport cu alte construcții se va face cu repectarea reglementărilor cuprinse in ordinul nr. 536/1997 al ministrului sănătății.

 

B. Zonele ZISE - zona instituții și servicii propuse în extravilan  -

 

Amplasarea clădirilor în interiorul parcelei se va face conform regulamentelor locale, părți componente a documentațiilor de tip PUZ, cu respectarea obligatorie a normelor de însorire și igienă sanitară din ordinul nr.536/1997 al ministrului sănătății și cu respectarea prevederilor art.24 din RGU și art. 21 din prezentul RLU.

 

(5.12) Accese carosabile

Accesele carosabile se realizează în conformitate cu art.25 și anexa nr.4 din RGU precum și cu art. 22 din prezentul RLU.

Se va asigura în mod obligatoriu un acces în parcelă, având o lățime minimă de 3,00 m. În situația în care construcția ocupă frontul stradal în întregime, se va prevedea un acces auto în interiorul parcelei prin intemediul unui spațiu acoperit în cadrul clădirii (gang) sau garaj/parcaj .

În cadrul documentațiilor PUZ ce se vor întocmi, se va urmări realizarea unei bune conexiuni între zonele ZISE propuse și căile de circulație ce deservesc localitățile, în sensul preluării acestora la același prospect și traseu pe noile amplasamente.

 

(5.13) Accese pietonale

Asigurarea acceselor pietonale este obligatorie pentru toate clădirile din zonele rezidențiale, cu respectarea prevederilor art 26 din RGU și art. 23 din prezentul RLU.

 

(5.14) Racordarea la rețele publice de echipare edilitară existentă

Racordarea la rețele publice de echipare edilitară existente se va face conform art. 27 din RGU și art. 24  din prezentul RLU.

Rețelele tehnico edilitare  și racordurile la rețelele tehnico edilitare se vor face  subteran. Sunt interzise racorduri pe fațade, împrejmuiri și alte construcții.

 

(5.15) Realizarea de rețele tehnico edilitare

Realizarea de rețele tehnico edilitare se va face cu respectarea art. 28 din RGU și  art.25 din prezentul RGU.

Toate rețelele vor fi pozate subteran.

Se recomandă ca hidranții din zonele intens circulate să fie marcați cromatic, pentru a fi vizibili în scopul permiterii accesului la acestea a utilitarelor de pompieri, în caz de incendiu.

 

(5.16) Înălțimea constucțiilor

La stabilirea inălțimii construcțiilor se va avea în vedere respectarea art. 31 din RGU precum și:

• protejarea și punerea în valoare a fondului construit existent, cu respectarea regulilor de compoziție arhitectural- urbanistice a zonei;
• înălțimea maximă a construcțiilor va fi de P+2E+M în zonele ZISI și   ZISE;
• mărirea regimului maxim de înălțime poate fi făcută în situații justificate de condițiile de amplasament (cap de perspectivă, simbol al localității etc), cu condiția elaborării unei documentații PUZ care să justifice solicitarea;
• se interzice supraetajarea clădirilor cu identitate culturală . Acestea se vor putea  mansarda cu condiția menținerii geometriei actuale a acoperișurilor.
• În zona protejată se va respecta regimul de aliniere existent.

 

(5.17) Aspectul exterior al clădirilor

Construcțiile prin conformare, volumetrie și proporții, aspect exterior se vor alinia  la tipologia dominantă a construcțiilor din zonă.

(5.17.1) – Extinderile  clădirilor tradiționale se vor face în spiritul construcției inițiale.

(5.17.2) -  Fațade

• Fațadele laterale și posterioare ale clădirilor trebuiesc tratate unitar, la același nivel calitativ cu cu cele principale . Orice intervenție de natură constructivă asupra clădirilor se face doar în baza avizului Inspecției de Stat în Construcții.
• Clădirile din zonele protejate declarate sau propuse prin prezenta documentație  la clasare, nu își vor modifica aspectul exterior. Lucrările de reparare, conservare, renovare, consolidare vor păstra toate elementele de ansamblu și de detaliu tradiționale – forma golurilor, pantele și conformarea învelitorii, elementele decorative, materialele de finisaj, înclusiv țigla ceramică roșie pentru acoperiș, tâmplarie de lemn la ferestre și uși. Se interzice înlocuirea tâmplăriilor din lemn cu cele din metal și plastic. Cromatica fațadelor va păstra caracterul tradițional.

Se interzice placarea fațadelor care inițial au fost finisate cu tencuială , cu travertin, marmoră, placaje ceramice. Se pot perfecta deschideri de goluri pentru acces la nivelul parterului, în cazuri bine justificate din punct de vedere funcțional, doar dacă ritmul fațadei și coerența compozițională nu este afectată.

• Lucrările tehnice  (rețele, conducte, firide de branșament, alimentare cu gaze, energie electrică, CATV) vor fi integrate în cadrul construcțiilor, fără a prejudicia aspectul arhitectural al acestora.
• Instalațiile de climatizare se vor monta de regulă pe acoperișuri sau în poduri și nu se vor monta pe fațade decît dacă se găsesc soluții de escamotare prin montarea  acestora în nișe, partea laterală a balcoanelor, logiilor .
• La toate lucrările de construcții, realizarea de grilaje (gratii) la vitrine, ferestre sau accese este posibilă doar in situația în care acestea pot fi glisate pe verticală sau orizontală  în nișe create în pereți.

(5.17.3) – Firme, reclame

• La clădirile din zonele protejate declarate sau propuse firmele și reclamele se vor monta doar la nivelul parterului.
• Elementele de signalistică, reclame, firme nu vor acoperi elementele decorative de arhitectură ca de exemplu : ancadramente ale ferestrelor și ușilor, frontoane, balcoane etc.
• Nu se vor monta reclame, bennere, care să obtureze perspectiva asupra construcțiilor, sau obiectivelor de artă plastică.

(5.17.4) - Șarpante

• Panta maximă a acoperișurilor va fi de 40 - 45%

• Clădirile principale vor fi realizate in terasă sau cu șarpante cu invelitoare din materiale ceramice culoarea roșie specifice zonei.
• Clădirile anexe pot fi rezolvate cu șarpante de lemn, cu pantă mică și învelitoare de tablă cu condiția să fie escamotate de atice, sau în caz contrar retrase din aliniamentul stradal, pentru a nu fi percepute.
• Învelitorile extinderilor construcțiilor sau ale clădirilor anexe se vor realiza din aceleași materiale ca și construcția de bază, utilizând aceleași principii de acoperire la șarpantă.
• În cazul mansardării clădirilor din zonele protejate existente sau propuse, nu se vor aduce modificări geometriei acoperișului. Iluminarea spațiilor rezultate ca urmare a mansardării se va face cu ferestre în planul acoperișului.

 

(5.18) Procentul de ocupare al terenului (POT) și coeficientul de utilizare al terenului (CUT).

Pentru zona ZISI –instituții și servicii în intravilan și zona ZISE - instituții și servicii propuse în extravilan  - zona de extensie urbană, indicatorii maximali sunt:

• POT maxim = 50 % şi CUT max =1,50  pentru clădiri cu maximum 3 niveluri  şi  
• POT max = 40%  respectiv CUT max = 2,00 pentru clădiri de locuit cu peste 3 niveluri

 

(5.19) Parcaje

Se va respecta art. 33 și anexa 5 a RGU și art. 26 din prezentul RLU.

• Autorizarea cladirilor se va face doar dacă există posibilitatea asigurării tuturor locurilor de parcare, garare în cadrul parcelei. În situația în care acest lucru nu este posibil datorită dimensiunilor și conformării amplasamentului se admite posibilitatea  concesionării unui  teren domeniu public sau privat în acest scop.
• Amplasarea garajelor în alininiamentul stradal este permisă numai în situația când acestea sunt alipite clădirii principale sau înglobate în aceasta. Garajele amplasate izolat față de clădirea principală, vor fi retrase din aliniament cu minimum 3,00 m .
• În cazul în care în anumite zone unde prospectul stradal o permite se organizează pe domeniul public parcări pentru vizitatori între carosabil și trotuar  acestea se vor rezolva cu diminuarea minimă a plantațiilor verzi de aliniament.

 

(5.20) Spații verzi

Se va respecta art. 34 și anexa 6 a RGU și art. 27 din prezentul RLU.

• Autorizația de construire pentru edificarea unei clădiri indiferent de funcțiune în cadrul zonelor de instituții și servicii publice, se va emite doar în condițiile în care se alocă minimum 40% din suprafața terenului spațiilor verzi, și se plantează  la fiecare 100 mp de spațiu liber, câte  doi arbori.
• În cadrul prospectelor stradale se vor organiza plantațiile verzi de aliniament constând din gazon și arbori, care se vor menține prin grija riveranilor și a autorității locale.

 

(5.21) Împrejmuiri

Se va respecta art. 35 al RGU și art. 28 din prezentul RLU.

• La clădirile protejate existente sau propuse prin prezenta documentație, împrejmuirile tradiționale vor fi menținute, renovate și recondiționate cu utilizarea materialelor originale.
• În situația clădirilor noi situate în intravilanul existent împrejmuirile nu vor depăși în înălțime pe cele învecinate, și vor prelua elementele caracteristice ale împrejmuirilor de care se alipesc. În zonele ZISE, deasmenea nu se admit împrejmuiri opace spre stradă. Soclul opac va avea înălțimea între 45-60 cm, iar partea transparentă nu va depăși înălțimea maximă de 1,80 m de la nivelul cotei trotuarului. Se recomandă spre interior în dreptul gardului împrejmuiri vegetale.
• În zonele ZISE, deasmenea nu se admit împrejmuiri opace spre stradă. Soclul opac va avea înălțimea între 45-60 cm, iar partea transparentă nu va depăși înălțimea maximă de 1,80 m de la nivelul cotei trotuarului. Se recomandă înlocuirea împrejmuirilor tradiționale cu cele vegetale.

 

Art.6   ZID  - zona industrie și depozitare existentă și propusă în intravilan și pe actualul extravilan al localității. Subzonele funcționale sunt :

• ZIDI – zonă pentru industrie și depozitare în intravilan, a unităților economice existente, foste CAP-cooperative agricole de producție sau IAS – intreprinderi agricole de stat, actualmente în proprietate privată propuse încontinuare pentru mica industrie, servicii, deservire, depozitare, și alte unități cu caracter economic , productiv nepoluant.
• ZIDE – zona unităților economice propuse pe actualul extravilan , aflate în zona de extensie a intravilanului localității destinate pentru mica industrie, servicii, deservire, depozitare și alte unități cu caracter economic , productiv nepoluant.

 

(6.1) Funcțiunea dominantă a zonei este de industrie și depozitare existentă și propusă in intravilan și pe actualul extravilan al localității componente comunei Dumbrăvița.

 

(6.2) Funcțiuni complementare admise ale zonei sunt rețele tehnico edilitare de deservire a acesteia, căi de circulație rutiere și pietonale , piste cicliști, parcaje, garaje, existente și propuse și construcțiile aferente. Deasemenea in cadrul unității de industrie și depozitare existentă și propusă este permisă amenajarea unor funcțiuni compatibile cu acestea ca de exemplu cea de locuire de serviciu, spații cazare, spații verzi amenajate, parcuri, piețe.

Funcțiunea de locuire permisă în aceste zone este punctuală și este destinată cazării proprietarilor, invitațiilor, personalului administrativ, a celui care asigură paza.

 

(6.3) Utilizări permise

• Construcții cu funcțiune de regulă industrială, de depozitare, unități de construcții și administrative cu funcțiunile complementare admise ca și:
• Servicii, comerț, alimentație publică;

• Locuințe cu caracter de locuințe de serviciu sau spații cazare invitați, parteneri de afaceri, etc;

• Spații verzi, perdele de protecție, piețe,  spații garare, parcare ce deservesc zona;
• Rețele tehnico-edilitare cu construcțiile aferente ce deservesc zona.

 

(6.4) Utilizări permise cu condiții

• Funcțiunile de industrie și depozitare (ZID) sunt permise în zona de de protecție a infrastructurii feroviare și în zona de protecție a drumului județean, cu condiția obținerii avizului Regionalei CFR Timișoara și SN Căi Ferate CFR București SA, respectiv a Direcției Județene de Drumuri și  Poduri Timiș.
• Funcțiunile de industrie și depozitare (ZID) sunt permise în zonele care se învecinează cu funcțiunea rezidențială existentă sau propusă doar dacă se crează între acestea o zonă verde tampon cu lățimea minimă de 30,00 m.

 

(6.5) Interdicții temporare de construire

Interdicțiile temporare de construire s-au instituit pentru situațiile în care este necesară elaborarea prealabilă a unor documentații de urbanism de tip PUZ  pentru a reglementa zonele neconstruite, atât rezervele de teren din cadrul intravilanului existent precum și zonele de extensie urbană a localității pe seama extravilanului.

(6.6) Interdicții definitive de construire

 Interdicțiile definitive de construire s-au instituit asupra funcțiunilor dedicate următoarelor activități:

• Clădiri de locuit în afara locuințelor de serviciu; l

• Ferme agro zootehnice, abatoare;
• Anexe gospodărești pentru creșterea animalelor și păsărilor;
• Realizarea de construcții de orice fel în interiorul perimetrului de protecție al forajelor de apă;
• Realizarea de construcții în zonele restricționate (de protecție) ale căilor de comunicație, de circulație, de transport energie electrică, gaze, rețelelor tehnico- edilitare.
• Depozite de deșeuri  ș.a.m.d

Se interzice totodată demolarea clădirilor industriale declarate cu identitate culturală sau din zonele protejate.

 

(6.7) Orientarea față de punctele cardinale

Se va face cu respectarea art. 17 din RGU și anexei nr. 3 a RGU. Se vor respecta prevederile Ordinului nr. 536/1997 al Ministerului Sănătății pentru aprobarea normelor de igienă și a recomandărilor privind modul de viață al populației, în ceea ce privește condițiile minime de însorire.

Birourile, spațiile tehnice și anexele respectiv centralele termice, de ventilație, băile, spațiile de preparare hrană, salile de servire masă, spațiile de depozitare, spațiile de depozitare etc se vor orienta de preferință spre nord, nord-est, nord-vest.

Spațiile de cazare, dormitoarele, se vor orienta de preferință sud, sud-est, sud-vest, vest, est.

 

(6.8)  Amplasarea față de drumurile publice

În zonele industriale și de depozitare propuse în afara intravilanelor existente (ZIDE) clădirile se vor amplasa cu respectarea zonelor de protecție ale drumurilor conform art. 17 al prezentului RLU și al  art. 18 al RGU. Nici o construcție definitivă nu se va realiza între drumurile publice și aliniamentul existent.

 

 (6.9) Amplasarea față de căi navigabile

Nu este cazul.

 

(6.10) Amplasarea față de aliniament

Autorizarea executării construcțiilor în zonele ZIDI – zona industrie și depozitare în intravilan este posibilă de regulă cu respectarea aliniamentelor existente, cu condiția ca înălțimea maximă la cornișă să nu depășească distanța între construcție și aliniamentul de pe latura opusă a străzii.

Sunt permise retragerile de la aliniament in situații bine justificate din punct de vedere funcțional și volumetric și susținute prin un plan de încadrare în zonă

Clădirile din zonele de extensie urbană ZIDE - zona industrie și depozitare propuse în extravilan  - se vor amplasa față de aliniament în condițiile impuse prin documentațiile de urbanism de tip plan urbanistic zonal (PUZ), avizate și aprobate potrivit legii.

 

(6.11) Amplasarea in cadrul parcelei

Amplasarea in cadrul parcelei se va face cu respectarea prevederilor art. 24 din RGU și    art. 21 din prezentul RLU după cum urmează:

 

A. Zonele ZIDI – zona industrie și depozitare în intravilan.

 

Amplasarea clădirilor față de limitele laterale ale parcelei se va face cu respectarea condițiilor:

• Clădirile industriale și de depozitare de tip hală se vor putea realiza în regim cuplat sau izolat .

Construcţiile nou propuse atât pentru funcțiunile industriale și de depozitare în regim de P și P+2E vor respecta distanţa minimă de ½ din H cornişă faţă de mezuinele laterale, dar nu mai puțin de 7,00 m, cu excepţia clădirilor cuplate .

• Clădirile se vor putea realiza cu ocuparea întregului front la stradă (atingând ambele limite laterale ale parcelei) cu condiția de a se asigura un acces auto în parcelă de minimum 5,00 m lățime fie în aliniament fie dacă este posibil de pe una din mezuinele laterale. Accesul auto la aliniament se poate rezolva prin intermediul unui spatiu de garare/parcare sau spațiu liber în cadrul parterului (gang).
• Clădirile dedicate spațiilor de reprezentanță, administrative în regim de P-P+2E, vor respecta distanţa minimă de ½ din H cornişă faţă de mezuinele laterale, dar nu mai puțin de 7,00 m, cu excepţia clădirilor cuplate .
• Amplasarea clădirilor se va face cu respectarea normelor de însorire conform normelor de igienă cuprinse în ordinul nr. 536/1997 al ministrului sănătății.

 

Amplasarea clădirilor față de limitele de fund ale parcelei se va face cu respectarea următoarelor condiții:

• Clădirile se vor amplasa la o distanță de minimum 10,00 m față de limita de fund a parcelei, sau pe limită în situațiile când se alipesc de clădiri existente pe parcela invecinată.

 

B. Zonele ZIDE - zona industrială și de depozitare propusă în extravilan  -

Amplasarea clădirilor în interiorul parcelelor se va face conform reglementărilor din regulamentelor locale, părți componente a documentațiilor de tip PUZ avizate și aprobate, cu respectarea obligatorie a normelor de însorire și igienă sanitară din ordinul nr.536/1997 al ministrului sănătății și cu respectarea prevederilor art.24 din RGU și art. 21 din prezentul RLU.

 

(6.12) Accese carosabile

Accesele carosabile se realizează în conformitate cu art.25 și anexa nr.4 din RGU precum și cu art. 22 din prezentul RLU.

Accesele carosabile se vor realiza din căi de circulație preluate la aceleași prospecte din intravilan, sau la prospecte majore stradale cuprinse între 20,00 m și 36,00 m.

Se va asigura în mod obligatoriu un acces în parcelă, având o lățime minimă de 6,00 m. În situația în care construcția ocupă frontul stradal în întregime, se va prevedea un acces auto în interiorul parcelei prin intemediul unui spațiu acoperit în cadrul clădirii (gang) sau garaj/parcaj. 

În cadrul documentațiilor PUZ ce se vor întocmi, se va urmări realizarea unei bune conexiuni între zonele ZIDE propuse și căile de circulație ce deservesc localitățile, în sensul preluării acestora la același prospect și traseu pe noile amplasamente.

 

(6.13) Accese pietonale

Asigurarea acceselor pietonale este obligatorie pentru toate clădirile din zonele industriale și de depozitare (ZID) , cu respectarea prevederilor art 26 din RGU și art. 23 din prezentul RLU.

 

(6.14) Racordarea la rețele publice de echipare edilitară existentă

Racordarea la rețele publice de echipare edilitară existente se va face conform art. 27 din RGU și art. 24  din prezentul RLU.

Rețelele tehnico edilitare  și racordurile la rețelele tehnico edilitare se vor face  subteran. Sunt interzise racorduri pe fațade, împrejmuiri și alte construcții.

 

(6.15) Realizarea de rețele tehnico edilitare

Realizarea de rețele tehnico edilitare se va face cu respectarea art. 28 din RGU și art. 25 din prezentul RGU.

Toate rețelele vor fi pozate subteran.

Se recomandă ca hidranții din zonele intens circulate să fie marcați cromatic, pentru a fi vizibili în scopul permiterii accesului la acestea a utilitarelor de pompieri, în caz de incendiu.

(6.16) Înălțimea constucțiilor

La stabilirea inălțimii construcțiilor se va avea în vedere respectarea art. 31 din RGU precum și:

• înălțimea maximă a construcțiilor industriale și de depozitare va fi de P+2E+M în zonele ZIDI și   ZIDE, cu înălțimea maximă la cornișă de 15,00 m ;
• înălțimea maximă a clădirilor administrative cu funcțiuni de birouri ,reprezentanță firmă, spații cazare, alimentație publică, spații publice va fi de P+2E, cu înălțimea maximă la cornișă de 15,00 m;
• mărirea regimului maxim de înălțime poate fi făcută în situații justificate de condițiile de amplasament (cap de perspectivă, simbol al localității etc), cu condiția elaborării unei documentații PUZ care să justifice solicitarea.

 

(6.17) Aspectul exterior al clădirilor

Construcțiile prin conformare, volumetrie și proporții, aspect exterior se vor alinia  la tipologia dominantă a construcțiilor din zonă.

(6.17.1) – Extinderile  clădirilor industriale și de depozitare se vor face în spiritul construcției inițiale.

(6.17.2) -  Fațade

• Fațadele laterale și posterioare ale clădirilor din zona industrială și de depozitare trebuiesc tratate unitar, la același nivel calitativ cu cu cele principale . Orice intervenție de natură constructivă asupra clădirilor se face doar în baza avizului Inspecției de Stat în Construcții.
• Lucrările tehnice  (rețele, conducte, firide de branșament, alimentare cu gaze, energie electrică, CATV) vor fi integrate în cadrul construcțiilor, fără a prejudicia aspectul arhitectural al acestora.
• Se va evita montarea instalațiilor de climatizare pe fațadele principale decît dacă se găsesc soluții de escamotare a acestora prin montarea  acestora în nișe, firide, partea laterală a decroșurilor.

 (6.17.3) – Firme, reclame

• Elementele de signalistică, reclame, firme nu vor acoperi elementele definitorii de arhitectură ale obiectivelor. Nu se vor monta reclame, bennere, care să obtureze perspectiva asupra construcțiilor, sau asupra obiectelor de mobilier urban din cadrul zonelor verzi.

(6.17.4) – Acoperirea clădirilor

• Clădirile vor fi realizate in terasă cu învelitoare de tablă, sau cu șarpante cu invelitoare metalică sau de altă natură. Panta maximă a acoperișurilor va fi de 30 – 40 %.

• Clădirile anexe pot fi rezolvate cu șarpante de lemn, cu pantă mică și învelitoare de tablă cu condiția să fie escamotate de atice, sau în caz contrar retrase din aliniamentul stradal, pentru a nu fi percepute.
• Învelitorile extinderilor construcțiilor sau ale clădirilor anexe se vor realiza din aceleași materiale ca și construcția de bază, utilizând aceleași principii de acoperire.

 

(6.18) Procentul de ocupare al terenului (POT) și coeficientul de utilizare al terenului (CUT).

Pentru zona ZIDI – industrie și depozitare în intravilan și zona ZIDE - industrie și depozitare propuse în extravilan  - zona de extensie urbană, indicatorii maximali sunt:

• POT maxim = 55 % şi CUT max = 2

 

(6.19) Parcaje

Se va respecta art. 33 și anexa 5 a RGU și art. 26 din prezentul RLU.

• Autorizarea clădirilor se va face doar dacă există posibilitatea asigurării tuturor locurilor de parcare, garare în cadrul parcelei. În situația în care acest lucru nu este posibil datorită dimensiunilor și conformării amplasamentului se admite posibilitatea  concesionării unui  teren domeniu public sau privat în acest scop.
• Amplasarea garajelor în alininiamentul stradal este permisă numai în situația când acestea sunt alipite clădirii principale sau înglobate în aceasta.
• În cazul în care în anumite zone unde prospectul stradal o permite se organizează pe domeniul public parcări pentru vizitatori între carosabil și trotuar  acestea se vor rezolva cu diminuarea minimă a plantațiilor verzi de aliniament.

 

(6.20) Spații verzi

Se va respecta art. 34 și anexa 6 a RGU și art. 27 din prezentul RLU.

• Autorizația de construire pentru edificarea unei clădiri în zona industrială și de depozitare se va emite doar în condițiile în care se alocă minimum 20% din suprafața parcelei spațiilor verzi, și se plantează  la fiecare 100 mp de spațiu liber, câte  doi arbori.
• În cadrul prospectelor stradale se vor organiza plantațiile verzi de aliniament constând din gazon și arbori, care se vor menține prin grija riveranilor și a autorității locale.
• ZIDI Zonele industrale și de depozitare vor avea în vedere asigurarea procentului minim de  20 % zone verzi din suprafața totală luată în studiu.

 

(6.21) Împrejmuiri

Se va respecta art. 35 al RGU și art. 28 din prezentul RLU.

• La clădirile din zonele existente industriale și de depozitare împrejmuirile tradiționale vor fi menținute, renovate și recondiționate cu utilizarea materialelor originale.
• În situația clădirilor noi situate în zonele industriale și de depozitare din intravilanul existent (ZIDI ) împrejmuirile spre stradă vor fi de tip transparent, cu soclu minimal sau vegetale din gard viu.
• În zonele ZIDE, deasmenea nu se admit împrejmuiri opace spre stradă. Soclul opac va avea înălțimea între 20-40 cm, iar partea transparentă nu va depăși înălțimea maximă de 2,00 m de la nivelul cotei trotuarului. Se recomandă înlocuirea împrejmuirilor tradiționale cu cele vegetale din gard viu.

 

Art. (7) ZUA – zona unitățior agroindustriale existente și propuse in intravilan și pe actualul extravilan al localității. Subzonele funcționale sunt :

 

• ZUAI – zona unităților agroindustriale existente aflate în intravilanul existent al localității.
• ZUAE - zona unităților agroindustriale propuse în zonele de extensie urbană.

 

(7.1) Funcțiunea dominantă a zonei este de unități agricole existente și propuse in intravilan și pe actualul extravilan al comunei Dumbrăvița.

 

(7.2) Funcțiuni complementare admise ale zonei sunt:

• Rețele tehnico edilitare de deservire a acesteia, căi de circulație rutiere și pietonale,  cicliști, parcaje, garaje, existente și propuse și construcțiile aferente;
• Unități industriale și de depozitare;
• Servicii;
• Deasemenea in cadrul unității agroindustriale existentă și propusă este permisă amenajarea unor funcțiuni compatibile cu acestea ca de exemplu cea de locuire de serviciu, spații cazare. Funcțiunea de locuire permisă în aceste zone este punctuală și este destinată cazării proprietarilor, invitațiilor, personalului administrativ, a celui care asigură paza.
•  Spații verzi amenajate, parcuri, piețe.

 

(7.3) Utilizări permise

• Construcții cu funcțiune agroindustrială și administrative cu funcțiunile complementare admise ca și:
• Unități industriale și de depozitare;
• Servicii, comerț, alimentație publică;

• Locuințe cu caracter de locuințe de serviciu sau spații cazare invitați, parteneri de afaceri, etc;

• Spații verzi, perdele de protecție, piețe,  spații garare, parcare ce deservesc zona;
• Rețele tehnico-edilitare cu construcțiile aferente ce deservesc zona.

 

(7.4) Utilizări permise cu condiții

• Unități agroindustriale (ZUA) sunt permise în zona de de protecție a infrastructurii feroviare și în zona de protecție a drumului județean, cu condiția obținerii avizului Regionalei CFR Timișoara și SN Căi Ferate CFR București SA, respectiv a Direcției Județene de Drumuri și  Poduri Timiș.
• Funcțiunile de unități agricole și industriale (ZUA) sunt permise în zonele care se învecinează cu funcțiunea rezidențială existentă sau propusă doar dacă se crează între acestea o zonă verde tampon cu lățimea minimă de 30,00 m.

 

(7.5) Interdicții temporare de construire

Interdicțiile temporare de construire s-au instituit pentru situațiile în care este necesară elaborarea prealabilă a unor documentații de urbanism de tip PUZ  pentru a reglementa zonele neconstruite, atât rezervele de teren din cadrul intravilanului existent precum și zonele de extensie urbană a localității pe seama extravilanului.

 

(7.6) Interdicții definitive de construire

 Interdicțiile definitive de construire s-au instituit asupra funcțiunilor dedicate următoarelor activități:

• Clădiri de locuit în afara locuințelor de serviciu cu anexe gospodărești pentru creșterea animalelor și păsărilor;

• Realizarea de construcții de orice fel în interiorul perimetrului de protecție al forajelor de apă;
• Realizarea de construcții în zonele restricționate (de protecție) ale căilor de comunicație, de circulație, de transport energie electrică, gaze, rețelelor tehnico- edilitare.
• Depozite de deșeuri  ș.a.m.d.

 

(7.7) Orientarea față de punctele cardinale

Se va face cu respectarea art. 17 din RGU și anexei nr.3 a RGU. Se vor respecta prevederile Ordinului nr. 536/1997 al Ministerului Sănătății pentru aprobarea normelor de igienă și a recomandărilor privind modul de viață al populației, în ceea ce privește respectarea  distanțelor minime obligatorii față de zona rezidențială (locuibilă).

 

(7.8)  Amplasarea față de drumurile publice

În zonele agroindustriale propuse în afara intravilanelor existente (ZIDE) clădirile se vor amplasa cu respectarea zonelor de protecție ale drumurilor conform art. 17 al prezentului RLU și al  art. 18 al RGU. Nici o construcție definitivă nu se va realiza între drumurile publice și aliniamentul existent.

 

 (7.9) Amplasarea față de căi navigabile

Nu este cazul.

 

(7.10) Amplasarea față de aliniament

Autorizarea executării construcțiilor în zonele ZUAI– zona unități agroindustriale în intravilan este posibilă de regulă cu respectarea aliniamentelor existente, cu condiția ca înălțimea maximă la cornișă să nu depășească distanța între construcție și aliniamentul de pe latura opusă a străzii. Se recomandă ca în zona aliniamentului stradal să fie amplasate clădirile care adăpostesc funcțiunile administrative, de reprezentare firmă, eventualele locuințe de serviciu etc.

Clădirile din zonele de extensie urbană ZUAE - zona unități agroindustriale propuse în extravilan  - se vor amplasa față de aliniament în condițiile impuse prin documentațiile de urbanism de tip plan urbanistic zonal (PUZ), avizate și aprobate potrivit legii.

 

(7.11) Amplasarea in cadrul parcelei

Amplasarea in cadrul parcelei se va face cu respectarea prevederilor art. 24 din RGU și    art. 21 din prezentul RLU după cum urmează:

 

A. Zonele ZUAI – zona unități agroindustriale în intravilan.

 

Amplasarea clădirilor față de limitele laterale ale parcelei se va face cu respectarea condițiilor:

• Clădirile aferente unităților agroindustriale de tip hală se vor putea realiza în regim cuplat sau izolat .

Construcţiile nou propuse atât pentru funcțiunile industriale și de depozitare în regim de P și P+1E vor respecta distanţa minimă de ½ din H cornişă faţă de mezuinele laterale, dar nu mai puțin de 5,00 m, cu excepţia clădirilor cuplate .

• Clădirile se vor putea realiza cu ocuparea întregului front la stradă (atingând ambele limite laterale ale parcelei) cu condiția de a se asigura un acces auto în parcelă de minimum 5,00 m lățime fie în aliniament fie dacă este posibil de pe una din mezuinele laterale. Accesul auto la aliniament se poate rezolva prin intermediul unui spatiu de garare/parcare sau spațiu liber în cadrul parterului (gang).
• Clădirile dedicate spațiilor de reprezentanță, administrative în regim de P- P+3E, vor respecta distanţa minimă de ½ din H cornişă faţă de mezuinele laterale, dar nu mai puțin de 6,00 m, cu excepţia clădirilor cuplate .
• Amplasarea clădirilor se va face cu respectarea normelor de însorire conform normelor de igienă cuprinse în ordinul nr. 536/1997 al ministrului sănătății.

 

Amplasarea clădirilor față de limitele de fund ale parcelei se va face cu respectarea următoarelor condiții:

• Clădirile se vor amplasa la o distanță de minimum 10,00 m față de limita de fund a parcelei, sau pe limită în situațiile când se alipesc de clădiri existente pe parcela invecinată.

 

B. Zonele ZUAE - zona unități agroindustriale propuse în extravilan  -

Amplasarea clădirilor în interiorul parcelelor se va face conform reglementărilor din regulamentelor locale, părți componente a documentațiilor de tip PUZ avizate și aprobate, cu respectarea obligatorie a normelor de însorire și igienă sanitară din ordinul nr.536/1997 al ministrului sănătății și cu respectarea prevederilor art. 24 din RGU și art. 21 din prezentul RLU.

 

(7.12) Accese carosabile

Accesele carosabile se realizează în conformitate cu art.25 și anexa nr.4 din RGU precum și cu art. 22 din prezentul RLU.

Accesele carosabile se vor realiza din căi de circulație preluate la aceleași prospecte din intravilan, sau la prospecte majore stradale cuprinse între 20,00 m și 36,00 m.

Se va asigura în mod obligatoriu un acces în parcelă, având o lățime minimă de 6,00 m. În situația în care construcția ocupă frontul stradal în întregime, se va prevedea un acces auto în interiorul parcelei prin intemediul unui spațiu acoperit în cadrul clădirii (gang) sau garaj/parcaj.

În cadrul documentațiilor PUZ ce se vor întocmi, se va urmări realizarea unei bune conexiuni între zonele ZIDE propuse și căile de circulație ce deservesc localitățile, în sensul preluării acestora la același prospect și traseu pe noile amplasamente.

 

 

(7.13) Accese pietonale

Asigurarea acceselor pietonale este obligatorie pentru toate clădirile din zonele industriale și de depozitare (ZUA) , cu respectarea prevederilor art 26 din RGU și art. 23 din prezentul RLU.

 

(7.14) Racordarea la rețele publice de echipare edilitară existentă

Racordarea la rețele publice de echipare edilitară existente se va face conform art. 27 din RGU și art. 24  din prezentul RLU.

Rețelele tehnico edilitare  și racordurile la rețelele tehnico edilitare se vor face  subteran. Sunt interzise racorduri pe fațade, împrejmuiri și alte construcții.

 

(7.15) Realizarea de rețele tehnico edilitare

Realizarea de rețele tehnico edilitare se va face cu respectarea art. 28 din RGU și  art.25 din prezentul RGU.

Toate rețelele vor fi pozate subteran.

Se recomandă ca hidranții din zonele intens circulate să fie marcați cromatic, pentru a fi vizibili în scopul permiterii accesului la acestea a utilitarelor de pompieri, în caz de incendiu.

 

(7.16) Înălțimea constucțiilor

La stabilirea inălțimii construcțiilor se va avea în vedere respectarea art. 31 din RGU precum și:

• înălțimea maximă a construcțiilor aferente unităților agroindustriale va fi de P+1E în zonele ZUAI și  ZUAE, cu înălțimea maximă la cornișă de 10,00 m , cu excepția silozurilor de cereale;
• înălțimea maximă a clădirilor administrative cu funcțiuni de birouri ,reprezentanță firmă, spații cazare, alimentație publică, spații publice va fi de P+2E, cu înălțimea maximă la cornișă de 15,00 m;
• mărirea regimului maxim de înălțime poate fi făcută în situații justificate de condițiile de amplasament (cap de perspectivă, simbol al localității etc), cu condiția elaborării unei documentații PUZ care să justifice solicitarea.

 

(7.17) Aspectul exterior al clădirilor

Construcțiile prin conformare, volumetrie și proporții, aspect exterior se vor alinia  la tipologia dominantă a construcțiilor existente cu această funcțiune.

 (7.17.1) -  Fațade

• Fațadele laterale și posterioare ale clădirilor din zona industrială și de depozitare trebuiesc tratate unitar, la același nivel calitativ cu cu cele principale . Orice intervenție de natură constructivă asupra clădirilor se face doar în baza avizului Inspecției de Stat în Construcții.
• Lucrările tehnice  (rețele, conducte, firide de branșament, alimentare cu gaze, energie electrică, CATV) vor fi integrate în cadrul construcțiilor, fără a prejudicia aspectul arhitectural al acestora.
• Se va evita montarea instalațiilor de climatizare pe fațadele principale decît dacă se găsesc soluții de escamotare a acestora prin montarea  acestora în nișe, firide, partea laterală a decroșurilor.

 (7.17.2) – Firme, reclame

• Elementele de signalistică, reclame, firme nu vor acoperi elementele definitorii de arhitectură ale obiectivelor. Nu se vor monta reclame, bennere, care să obtureze perspectiva asupra construcțiilor, sau asupra obiectelor de mobilier urban din cadrul zonelor verzi.

(7.17.3) – Acoperirea clădirilor

• Clădirile vor fi realizate in terasă cu învelitoare de tablă, sau cu șarpante cu invelitoare metalică sau de altă natură. Panta maximă a acoperișurilor va fi de 30 – 40 %.

• Învelitorile extinderilor construcțiilor sau ale clădirilor anexe se vor realiza din aceleași materiale ca și construcția de bază, utilizând aceleași principii de acoperire.

(7.18) Procentul de ocupare al terenului (POT) și coeficientul de utilizare al terenului (CUT).

Pentru zona ZUAI – unități agroindustriale în intravilan și zona ZUAE - unități agroindustriale propuse în extravilan  - zona de extensie urbană, indicatorii maximali sunt:

• POT maxim = 55 % şi CUT max = 2

 

(7.19) Parcaje

Se va respecta art. 33 și anexa 5 a RGU și art. 26 din prezentul RLU.

• Autorizarea clădirilor se va face doar dacă există posibilitatea asigurării tuturor locurilor de parcare, garare în cadrul parcelei. În situația în care acest lucru nu este posibil datorită dimensiunilor și conformării amplasamentului se admite posibilitatea  concesionării unui  teren domeniu public sau privat în acest scop.

 

 (7.20) Spații verzi

Se va respecta art. 34 și anexa 6 a RGU și art. 27 din prezentul RLU.

• Autorizația de construire pentru edificarea unei clădiri în zona unități agroindustriale (ZUA) se va emite doar în condițiile în care se alocă minimum 20% din suprafața parcelei spațiilor verzi, și se plantează  la fiecare 100 mp de spațiu liber, câte  doi arbori.
• În cadrul prospectelor stradale se vor organiza plantațiile verzi de aliniament constând din gazon și arbori, care se vor menține prin grija riveranilor și a autorității locale.
• ZUA- zona  unități agroindustriale va avea în vedere asigurarea procentului minim de  20 % zone verzi din suprafața totală luată în studiu.

 

(7.21) Împrejmuiri

Se va respecta art. 35 al RGU și art. 28 din prezentul RLU.

• În situația clădirilor noi situate în unități agroindustriale din intravilanul existent (ZUAI ) împrejmuirile spre stradă vor fi de tip transparent, cu soclu minimal, sau împrejmuiri vegetale din gard viu.
• În zonele ZUAE, deasmenea nu se admit împrejmuiri opace spre stradă. Soclul opac va avea înălțimea între 20-40 cm, iar partea transparentă nu va depăși înălțimea maximă de 2,00 m de la nivelul cotei trotuarului. Se recomandă înlocuirea împrejmuirilor tradiționale cu cele vegetale din gard viu.

 

 

 

Întocmit

arh.  Marius  Jivan

S.C. PROCAD S.R.L